„Nu ştiam că România are o piaţă IT&C şi o industrie atât de puternice. Imaginea din Marea Britanie despre România este a unei ţări de culegători de căpşuni, de oameni care spală maşini sau care lucrează în construcţii. Trebuie să faceţi ceva să vă schimbaţi imaginea, trebuie să vă comunicaţi mai mult atuurile ţării voastre“.
Acesta este mesajul pe care l-a dat în întâlnirea cu jurnaliştii ZF şeful comentatorilor politici de la Financial Times, Phillip Stephens, invitat al Galei ZF 18 ani care s-a desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute la Bucureşti.
Stephens, cu o experienţă de 36 de ani de presă de business, din care 33 de ani la Financial Times, s-a declarat destul de pesimist faţă de viitor în speech-ul său. El crede că suntem în plin proces de ruptură a echilibrelor, la fel ca în anii ’89-’90 şi că trecem de la o lume unipolară la una multipolară în care mult timp va domni o stare de incertitudine.
Opinia sa este că în pofida tendinţelor care se manifestă astăzi la nivel global prin care statele îşi închid economiile, tendinţă condusă în acest moment chiar de foştii promotori ai comerţului liber, Statele Unite şi Marea Britanie, România trebuie să rămână o economie deschisă şi să creadă în democraţie şi în forţele competiţiei.
El s-a declarat surprins de ponderea IT&C-ului în PIB-ul României, pe locul 3 în Uniunea Europeană, după Marea Britanie şi Irlanda. „Toată lumea crede că Estonia este cea mai tehnologizată ţară din Est. Este păcat că nu faceţi mai mult ca să se ştie cât de puternic este acest sector aici“.
Acesta ar fi un atu pentru România în anii următori, iar investiţiile în educaţie ar putea permite transformarea IT&C-ului în locomotivă pentru toată economia. Conform Eurostat, Estonia are doar 6% din PIB provenit din IT&C, sub România, cu 6,4%.
De asemenea, jurnalistul britanic s-a declarat surprins şi de nivelul industriei locale (industria reprezintă 26% din PIB, faţă de 20% media la nivel european). „Nimeni la Londra nu are această imagine asupra României, care este văzută ca o ţară mult mai înapoiată“, a spus el franc.
Ponderea IT&C-ului în PIB s-a triplat în România în ultimii 20 de ani, arată datele Eurostat.
Abundenţa de informaţii despre acest trend din ultimii 2-3 ani i-a făcut şi pe politicieni să vorbească în campania electorală despre nevoia dezvoltării acestui sector, însă nimeni nu a pus pe masă până acum o strategie consistentă, elaborată în colaborare cu sectorul privat şi mediul academic.
Remarcile jurnalistului de la Financial Times arată cât de mare este diferenţa între realitate şi percepţie şi cum o politică inteligentă prin care România să fie poziţionată altfel pe pieţele internaţionale ar putea să dea roade.
Cu un PIB care se îndreaptă spre 170-180 mld. euro, mult peste cel al Ungariei (100 mld. euro) şi aproape de Cehia, Portugalia sau Grecia, România ar trebui să conteze mult mai mult printre vocile naţiunilor europene, însă state precum Ungaria sau Polonia sunt mult mai vizibile.
Mai ales în condiţiile în care în Est discursul naţionalist şi protecţionist prinde teren, poziţionarea României ca susţinător al ideilor europene nu aduce deocamdată roadele aşteptate.
Este necesar un plan prin care poziţia României de susţinere a ideilor şi valorilor europene să fie cunoscută şi apreciată, iar în acelaşi timp să fie transmis un mesaj prin care să se evidenţieze forţa în emergenţă a economiei româneşti.
Suntem astăzi o ţară a paradoxurilor, cu jumătate din societate încă în mediul rural, dar în top 3 mondial la viteza internetului şi top 3 european la ponderea IT&C-ului în PIB. Recunoaşterea acestor transformări pe scena internaţională nu vine de la sine şi toţi vor avea de câştigat dacă percepţia se va acorda conform cu realitatea.
