KPMG, una dintre cele mai mari companii de consultanţă şi audit la nivel mondial, prognozează că economia României va creşte cu 2,5% în 2024, iar inflaţia va fi de 6,9%. Prognozele KPMG sunt cuprinse în raportul „Global Economic Outlook”, care, în ediţia de anul acesta, a cuprins şi o analiză asupra României alături de alte 36 de state selectate de pe toate continentele, printre care SUA, Elveţia, Brazilia sau Japonia.
“Potenţialul de creştere al României, pe viitor, rămâne ridicat şi acest lucru poate fi pe deplin exploatat într-un cadru în care politicile fiscale şi legislative sunt predictibile, precum şi punând accent pe îmbunătăţirea infrastructurii din ţară. Totusi, incertitudinile legate de măsurile fiscale, recent adoptate de către autorităţi, au afectat negativ încrederea mediului de afaceri,” este de părere Ramona Jurubiţă, country managing partner la KPMG Romania, care a adăugat.
„Creşterea TVA-ului pentru unele bunuri şi servicii şi accizele mai mari la carburanţi, introducerea de noi taxe, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri pentru companiile mari şi impozitele suplimentare pentru instituţiile de credit împreună cu cotele de impozitare crescute pe cifra de afaceri ne aşteptăm să împingă inflaţia în 2024 pe o traiectorie mai ridicată decât era preconizată initial şi, în plus, să afecteze negativ cererea. Deşi economia urmează să beneficieze de investiţii semnificative, susţinute din fonduri europene, există un mare semn de întrebare legat de modul în care vor influenţa aceste schimbări fiscale, atât creşterea economică, cât şi dezechilibrele macroeconomice pe termen scurt”, a mai spus ea.
Reducerea avansului economic în unele dintre economiile mari ale lumii, coroborată cu stimuli reduşi în alte economii, ar putea duce la o uşoară scădere a ratei de creştere a PIB-ului global în 2024. Pe fondul stabilizării ratei de creştere a comerţului global din ultimii ani, cauzată parţial de pandemie, de tensiuni geopolitice şi de măsuri protecţioniste tot mai ample, raportul KPMG lansează un avertisment cu privire la pierderi potenţiale mari de producţie cauzate de procese de fragmentare geoeconomică pe termen lung. Raportul prognozează o creştere a PIB-ului global de 2,2% în 2024 – în scădere de la 2,6% în 2023, cu revenire ulterioară pe o pantă ascendentă şi o creştere anticipată de 2,6% în 2025.
Realizat de economişti din firmele membre KPMG din întreaga lume, raportul KPMG Global Economic Outlook din acest an analizează perspectivele economice pentru 37 de ţări şi zone economice, inclusiv România, în anii 2024 şi 2025, precum şi potenţialul economiei mondiale în următorii doi ani.
„Cele mai recente prognoze din raportul KPMG Global Economic Outlook reflectă factorii multipli care stau la baza incertitudinii şi a creşterii lente în întreaga lume. Pe termen scurt, inflaţia se poate relaxa, însă cu un cost, cheltuielile consumatorilor scăzând şi costul datoriei crescând. Companiile trebuie să navigheze într-un mediu geopolitic în schimbare, noi preferinţe de lucru hibrid, adoptarea ESG, precum şi tehnologii emergente, cum ar fi Inteligenţa Artificială şi Big Data. Toate aceste schimbări necesită investiţii sporite, dar cele mai multe dintre acestea ar putea îmbunătăţi productivitatea şi rata de creştere economică pe termen lung”, a declarat Yael Selfin, Vice Chair, Chief Economist KPMG în Marea Britanie.
După o creştere puternică de 5% în primele trei trimestre ale anului 2022, economia românească a încetinit brusc, şi a avansat cu 1,4% în aceeaşi perioadă a anului 2023. Inflaţia ridicată a erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor şi a încetinit astfel consumul privat, care a fost principalul motor al creşterii economice în ultimii ani. Chiar şi aşa, economia României a avut una dintre cele mai mari rate de creştere din regiune, estimată de KPMG la 1,8% în 2023. „În Polonia, creşterea economică pe 2023 este prognozată la doar 0,4%, în timp ce în Cehia aşteptările sunt pentru o contracţie de 0,5%. În 2024 se preconizează o redresare treptată în toate cele trei economii. Investiţiile sunt văzute ca fiind unul dintre principalele motoare ale creşterii, susţinută de proiecte de infrastructură, transformare digitală şi tranziţie energetică. Consumul gospodăriilor, care a decelerat în 2023, şi-ar putea mări contribuţia la PIB în 2024 în toate cele trei economii, având în vedere că decalajul dintre avansul salariilor nominale şi inflaţie urmează să crească din nou”, transmit reprezentanţii KPMG.
Inflaţia medie anuală în România a continuat să scadă în 2023, deşi de la un nivel relativ ridicat.
Ce mai spun specialiştii KPMG în raportul KPMG Global Economic Outlook despre România:
Creşterea investiţiilor a fost puternică în 2023 şi se preconizează că va rămâne la fel în următorii ani. România are de câştigat dintr-o sumă considerabilă de finanţare prin intermediul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă (RRF) a UE – PNRR -, ajungând la un total de 12% din PIB până în 2026. În următorii ani, se anticipă că proiectele de investiţii finanţate de UE vor duce la o creştere a ponderii investiţiilor din sectorul public în PIB.
Investiţiile străine directe (ISD) în România au atins un nivel record de 10,7 miliarde de euro în 2022. Acestea au crescut cu peste 12% faţă de anul precedent, contrar trendului internaţional, care a înregistrat o contracţie. Sectoarele industriale, comerţul şi intermedierea financiară au fost principalele beneficiare ale ISD. Cu toate acestea, se preconizează că ISD va scădea cu o treime în 2023 în total, pe măsură ce încetinirea activităţii economice interne diminuează apetitul sectorului privat pentru investiţii.
Inflaţia a continuat să scadă în 2023, de la un nivel relativ ridicat. Cu 8,3%, România a înregistrat a treia cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE în octombrie 2023. Banca Naţională a României (BNR) a menţinut rata sa de dobândă de referinţă la 7% pe tot parcursul anului 2023, în urma unui ciclu agresiv de politică monetară în vigoare începând cu sfârşitul anului 2021. Se preconizează că inflaţia va scădea în continuare în 2024, datorită preţurilor mai scăzute la energie, gaze şi alimente, precum şi a cererii temperate. Având în vedere această scădere anticipată, ratele reale de dobândă ar putea deveni pozitive spre sfârşitul primului semestru al anului viitor, ceea ce, la rândul său, ar putea alimenta aşteptările privind o posibilă reducere a ratei dobânzii, în special dacă economia performează sub aşteptări.
