♦ Investitiile straine directe (ISD) se compun din aportul la capital, profitul reinvestit şi creditele intra-grup. Primele două sunt surse de finanţare care nu creează datorie, iar a treia, creditul intragrup, creează datorie.
Liviu Voine, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, fost ministru de finanţe, viceguvernator BNR şi reprezentant al României la FMI, explică într-o opinie adresată ZF de unde vine scăderea investiţiilor străine, pe datele agregate. El spune că scădera a venit din micşorarea volumului de credite intragrup ale companiilor şi nu din aportul de capital sau profitul reinvestit al companiilor multinaţionale din România.
„Ceea ce s-a prăbuşit cu adevărat în 2023 au fost creditele intra-grup: de la 2,1 mld. euro în 2022 la aproape zero (39 mil. euro) „ cel mai probabil pe fondul creşterii rapide a dobânzilor în străinătate şi a nevoii de lichidităţi pentru firmele mamă. De această dată, ponderea mai mică (circa 20%) a creditelor intra-grup şi existenţa altor surse de finanţare la nivel macro (atat interne cât şi externe - mai cu seamă fondurile europene) au limitat impactul negativ asupra economiei“, spune Liviu Voinea.
Conform datelor de la Banca Naţională a României, BNR, investiţiile străine directe din 2023 au fost de 6,6 mld. euro, în scădere cu 3,4 mld. euro, de la 10 mld. euro, cât au fost în 2022. Din cele 6,6 mld. euro ISD în 2023, datele de la BNR mai arată că participaţiile la capital au fost de 6,6 mld. euro şi creditele intra-grup de 39 mil. euro. „Aportul la capital şi profitul reinvestit par să fi scăzut la rândul lor în 2023, într-o măsură mult mai mică decât creditele intra-grup, dar nu avem deocamdată datele detaliate în structură. Ştim că în 2022 aportul la capital a fost de 1,8 miliarde euro, iar profitul reinvestit 6 miliarde euro“, a mai spus Liviu Voinea.
