• Leu / EUR4.9090
  • Leu / GBP5.8036
  • Leu / USD4.7494
Eveniment

Măcelul de pe burse s-a domolit, dar problemele lumii emergente rămân. Economia Braziliei distruge locuri de muncă, iar China mai trage un foc în războiul monetar mondial

Măcelul de pe burse s-a domolit, dar problemele lumii emergente rămân. Economia Braziliei distruge locuri de muncă, iar China mai trage un foc în războiul monetar mondial

Autor: Bogdan Cojocaru

25.08.2015, 20:43 4510

Reducerea dobânzii de referinţă a băncii centrale chineze şi a rezervelor minime obligatorii ale băncilor, măsuri menite să stimuleze creşterea economică şi să facă disponibile mai multe fonduri pentru creditare, a calmat pieţele europene, care au încheiat şedinţa de tranzacţionare de ieri cu creşteri consistente. Pieţele americane au răspuns şi ele pozitiv.

Veştile din China au oprit chiar şi scăderea preţurilor materiilor prime, care luni au ajuns la cele mai reduse niveluri din ultimii 16 ani. Cotaţiile zincului, ale cuprului, aluminiului, ale petrolului şi zahărului, toate au urcat ieri.

Însă, aşa cum au demonstrat ultimele trei zile, pieţele sunt tensionate şi este nevoie de doar o scânteie pentru a exploda. De data aceasta scânteia a venit din China, cea mai mare economie emergentă, un mare consumator de materii prime şi partener comercial important pentru numeroase alte economii emergente. De asemenea, grav este faptul că intervenţiile de până ieri ale autorităţilor nu au reuşit să aducă încrederea pe bursele chineze şi să stăvilească măcelul.

Dacă pieţele chineze, atât cele financiare, care înghit mult credit, cât şi cele de consum, nu încep să-şi revină, economii emergente precum Brazilia, dependentă de comerţul cu China, vor avea în faţă vremuri grele.

 

Piaţa muncii a crăpat în Brazilia

În Brazilia, bula de pe piaţa muncii a explodat. Brazilia, una dintre marile economii emergente ale lumii, a pierdut aproape 160.000 de locuri de muncă doar în iulie.

De la începutul anului au dispărut 548.000 locuri de muncă (cifră netă). Aceasta înseamnă că recesiunea prin care trece economia braziliană nu poate decât să se înrăutăţească, potrivit Forbes. Unii observatori se aşteptau la acest deznodământ încă de acum doi ani. În 2013, când apăreau primele semnale că pieţele emergente nu mai sunt atractive pentru investitori, iar superciclul materiilor prime intra pe traiectorie descendentă, Brazilia se lăuda cu rate ale şomajului demne de China, de doar 45%. Realul brazilian era puternic. Pieţele se retrăgeau deoarece China cumpăra din ce în ce mai puţin minereu de fier şi oţel din Brazilia. Însă brazilienii continuau să meargă la cumpărături.

Odebrecht, care deţine cea mai mare companie de construcţii din America de Sud, încă mai construia linii de metrou şi rafinării de petrol, iar directorii grupului încă se învârteau nestingheriţi prin anturajul oficialităţilor de top ale Braziliei. Aceasta până când poliţia federală a dezvăluit o schemă masivă de corupţie în care erau implicate Odebrecht şi alte conglo­merate de familie care, practic, au furat din banii publici cu ajutorul guvernului. Când scandalul a explodat, tot aşa au făcut şi familiile. Mii de locuri de muncă au fost spulberate de suflu.

Brazilia este doar una dintre piesele de domino care stau într-un echilibru precar. De la Venezuela la Irak şi Rusia, scăderea ameţitoare a preţurilor petrolului trezeşte temeri că vor izbucni turbulenţe sociale. În urmă cu un an, preţul barilului de petrol pe pieţele internaţionale era de 103 dolari. Marţi, Brentul se tranzacţiona la 43,5 dolari pe baril.

 

Piesele de domino

În Rusia, unul din marii producători de petrol ai lumii, importurile sunt mult mai scumpe ca anul trecut, în principal din cauza prăbuşirii rublei, scrie The New York Times. Economiile Nigeriei şi Venezuelei se bazează aproape în totalitate pe petrol. Acolo instabilitatea eco­nomică se accentuează. În Ecuador, unde veniturile din petrol s-au înjumătăţit într-un an, zeci de mii de demonstranţi protestează pe străzi în fircare săptămână, mâniaţi de politicile economice ale guvernului. 

Chiar şi în bogata Arabie Saudită, unde familia regală cheltuie cu „gene­rozitate“ pentru a-şi păstra legitimitatea, guvernul „toacă“ aproape 10 miliarde de dolari pe lună din rezervele valutare pentru acoperirea cheltuielilor şi se împrumută de pe pieţele internaţionale pentru prima dată după 2007. Alte state arabe dependente de exporturile de petrol, printre care Kuweit, Oman şi Bahrain, tind să înregistreze deficite bugetare pentru prima dată în 20 de ani.

René G. Ortiz, fost secretar general al OPEC şi fost ministru al energiei în Ecuador, estimează că principalele ţări exportatoare de petrol au pierdut venituri din vânzarea petrolului de 1.000 de miliarde de dolari din cauza declinului preţurilor din ultimul an. Iar războiul preţurilor ţiţeiului dintre Arabia Saudită şi SUA nu dă semne că se va calma curând.

Deprecierea recentă a yuanului de către China pune presiuni şi mai mari pe ţările emergente din preajma sa. Reducerea dobânzilor contribuie şi ea la depreciere. Deprecierea face expor­turile chineze mai ieftine, iar ceilalţi exportatori nu pot răspunde decât prin alte deprecieri. Monedele mai slabe înseamnă însă importuri mai scumpe şi datorii în valută mai mari, povară grea pentru populaţie.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9090
Diferență: -0,0855
Ieri: 4.9132
Azi: 4.7494
Diferență: -1,1098
Ieri: 4.8027
Azi: 5.8036
Diferență: -0,0809
Ieri: 5.8083
Azi: 5.0470
Diferență: -0,2096
Ieri: 5.0576