Ministerul Finantelor a facut ieri o miscare surpriza pe pietele de capital internationale si a lansat emisiunea de eurobonduri pe zece ani in suma de cel putin 500 mil. euro pregatita inca de la sfarsitul lui 2007.
Explicatia acestei decizii luate practic "peste noapte": Ministerul Finantelor a ajuns la concluzia ca lichiditatile de care dispune nu sunt suficiente pentru a acoperi atat rambursarea euroobligatiunilor de 664 mil. euro care ajung la scadenta pe 27 iunie, cat si deficitul bugetar estimat a fi inregistrat incepand cu luna mai.
"Era o miscare oarecum asteptata. Nu sunt suficienti banii din privatizari. A mai ramas circa un miliard de euro. Trebuie finantat si deficitul bugetar. De pe piata interna sau de pe piata externa. Desi costurile pe pietele externe sunt mari, trebuie sa ne finantam", au declarat surse din Ministerul Economiei si Finantelor.
Romania revine astfel pe piata externa dupa o pauza de 5 ani, rastimp in care finantarea deficitului bugetar a fost asigurata preponderent de pe piata interna si din incasarile din privatizare.
In urma cu o saptamana, ministrul finantelor Varujan Vosganian sustinea ca "in principiu" a fost adoptata decizia ca rambursarea eurobondurilor scadente luna aceasta sa fie facuta din fondurile disponibile din privatizari, pe care le considera acoperitoare, apreciind ca nici nu ar mai fi fost timp pentru realizarea emisiunii. Insa tot el a estimat ulterior ca luna mai a adus bugetul pe deficit, iar acum se vede ca socotelile s-au schimbat complet.
In pregatirea lansarii emisiunii, una dintre cele trei banci angajate sa administreze emisiunea - UBS, Credit Suisse First Boston si EFG Eurobank - a indicat o revizuire in scadere a spreadului eurobondurilor fata de o referinta de 4,9%, de la 1,75-1,85 puncte procentuale la 1,70-1,75 puncte. Ar rezulta astfel un randament de 6,6 - 6,7%. Astfel randamentul ar fi mai mare decat cele la care se tranzactioneaza obligatiunile romanesti din emisiunile mai vechi, de 5,9 - 6,1%. Analistii apreciaza ca in urma cu un an spreadul ar fi fost de doar 0,3-0,4 puncte procentuale. Surse de pe piata sustin totusi ca nu este un moment prea bun, pentru ca expectatiile investitorilor privind Romania s-au deteriorat din nou. "Au facut roadshow la Viena, Londra si Paris, insa interesul a fost limitat. La Viena au participat la prezentari doar Erste Bank si Raiffeisen. In prezent cauta o banca dispusa sa ia angajamentul de subscriere in nume propriu, pentru ca aranjorii principali nu s-au angajat la asa ceva. Asta arata ca nu sunt optimisti", au spus sursele citate.
Euroobligatiunile au primit rating de la toate cele trei mari agentii de evaluare, identice cu ratingurile de tara in vigoare de mai bine de un an: BBB - de la Standard& Poor's, Baa3 de la Moody's si BBB de la Fitch.
Impreuna cu BNR si bancile, Ministerul Finantelor a tatonat constant apetitul investitorilor in ultimele luni. Guvernul a aprobat asta-iarna lansarea unei emisiuni de euroobligatiuni pe zece ani in valoare de cel putin 500 mil. euro si un plafon maxim de 1 mld. euro.
In acest scop a angajat in decembrie 2007 un consortiu format din bancile elvetiene UBS si Credit Suisse First Boston, alaturi de grecii de la EFG Eurobank, selectati dintr-o lista scurta cu 11 banci interesate sa administreze iesirea Romaniei pe pietele externe. Comisionul a fost stabilit la 0,04% din valoarea adjudecata a emisiunii, au afirmat surse din Finante. Ultima emisiune de eurobonduri romanesti pe pietele internationale a fost realizata in 2003, cand Romania a atras 700 mil. euro, iar intermediari au fost Deutsche Bank, JP Morgan, Citigroup si UBS Warburg.
Analistii apreciaza ca iesirea pe pietele externe in acest moment este o miscare destul de greu de inteles, nefiind perceputa ca o idee fericita.
"Ne miscam in contrasens. In loc sa facem emisiunea de eurobonduri anul trecut cand puteam sa ne finantam la costuri mai reduse, cand exista un entuziasm pentru pietele emergente, venim acum cu emisiunea, cand exista aversiune la risc", a comentat pentru ZF Radu Craciun, directorul de investitii al Interamerican Fond de Pensii.
Criticile analistilor vizeaza si inexistenta unei politici de refinantare a emisiunilor existente la dobanzi mai bune.
Vosganian si Isarescu, la unison: Cresterea exporturilor arata schimbarea structurii economiei
Varujan Vosganian (foto), ministrul economiei si finantelor, si guvernatorul Bancii Nationale Mugur Isarescu au folosit ieri prilejul unei conferinte a centrului independent de politici macroeconomice CEROPE pentru a marca primele semne pozitive ale economiei in 2008 si a sublinia ca scenariile ultrapesimiste ale analistilor straini din toamna anului trecut nu s-au materializat.
Chiar daca guvernatorul BNR nu a avut un discurs la fel de "glorios" ca al ministrului Varujan Vosganian asupra datelor de pe primul trimestru (cand PIB-ul a crescut cu 8,2%), avertizand asupra riscurilor de supraincalzire, nota generala a aprecierilor sale a fost mult mai putin critica fata de toamna trecuta, cand avertiza public: "Nu mai trageti de economie ca se rupe!". Mai mult, guvernatorul a apreciat ca economia are resurse de crestere in pofida majorarii dobanzilor si ca se va mentine si in trimestrul doi ritmul de majorare a PIB de peste 8% de pe primul trimestru.
In ultimele sase luni, Romania a infirmat scenariile negative care spuneau ca reprezinta un risc ridicat pentru posibilii investitori, a spus ieri Varujan Vosganian, in timp ce Mugur Isarescu a aratat ca analistii straini au ajuns in foarte scurt timp - intre vara si toamna anului trecut - sa-si schimbe drastic imaginea asupra Romaniei. "Am vazut cat este de riscanta o schimbare de sentiment cum a fost cea in cazul Romaniei, de la roz-bombon la negru-antracit".
Ritmul de crestere al investitiilor in economie pe primele trei luni din 2008 a fost cel mai mare din istorie. n Cresterea preturilor de consum a incetinit in mai la 0,49%. n Analistii apreciaza ca deficitul comercial va creste si anul acesta pana la un nivel comparabil cu cel din 2007 sau chiar mai ridicat.
Varujan Vosganian a subliniat ieri ca ritmul de crestere al investitiilor in economie pe primele trei luni din 2008 a fost cel mai mare din intreaga istorie a Romaniei. In pofida acestor date record, ministrul finantelor a cautat sa sublinieze si el ca cifrele "spectaculoase" nu vor merge de la sine inainte si ca este bine sa fim atenti " Cu cat mergem mai repede inainte, cu atat este bine sa avem piciorul pe frana. Cresterile trebuie corelate cu productivitatea", a spus ministrul.
Cel mai puternic semnal pozitiv este, in viziunea ministrului Vosganian, nivelul ridicat al investitiilor.
"Nici macar in anii '80, cand datele erau cum erau si doar Romania si Lesotho figurau in anuarele Bancii Mondiale cu 12% crestere economica pe an, nu am atins un asemenea nivel al investitiilor", a spus ministrul. In trimestrul I din 2007 si respectiv 2006 cresterea an la an a investitiilor a fost de circa 28-29%.
"Este clar ca acest ritm al investitiilor a produs modificari la nivelul structurii PIB, ceea ce se vede dealtfel si la nivelul exporturilor", a mai spus Vosganian.
"Cresterea exporturilor nu este conjuncturala, pe fondul deprecierii euro, ci are cauze structurale", a sustinut si guvernatorul Mugur Isarescu, notand totodata ca revirimentul exporturilor a avut loc pe fondul unei reveniri a cursului la niveluri mai sustenabile din punctul de vedere al balantei comerciale, iar cererea interna a ramas la niveluri relativ mai mici fata de asteptarile de la finalul anului trecut.
Guvernatorul a subliniat insa ca in continuare cresterea ar trebui sa se bazeze intr-o masura mai mare pe exporturi si sa nu duca la majorarea importurilor, asa cum s-a intamplat pana acum.
"In primul trimestru am vazut o echilibrare. Dar este nevoie ca ritmul de crestere a exporturilor sa fie mult mai mare decat cel al importurilor. Suntem pe drumul cel bun, dar este nevoie in continuare de ajustari de politici, cat si ale economiei reale", a declarat Isarescu. De altfel, el se asteapta ca si in trimestrul al doilea cresterea economica sa se mentina la niveluri apropiate de cel inregistrat in prima parte a anului, adica sa fie peste 8%, iar pentru tot anul cresterea PIB ar putea fi "semnificativ" peste 8% daca anul agricol va fi bun. "Diferenta dintre un an agricol prost si unul bun este, in cazul Romaniei, de circa un miliard de euro", noteaza Isarescu. Un an agricol bun ar aduce si scaderea inflatiei, pe langa o contributie insemnata la cresterea PIB.
Cum explica insa guvernatorul accelerarea cresterii PIB in conditiile majorari dobanzii de politica monetara de la 7 la 9,75%? "Resursele interne de crestere sunt atat de puternice si legate in general de mediul privat de afaceri, incat nu mai este nevoie de o stimulare suplimentara prin politici economice", a explicat guvernatorul, aratand ca ar fi contraproductiv sa se adopte asemenea masuri.
Insa guvernatorul a subliniat ca aceasta crestere este alimentata mai ales din resurse externe, depasind capacitatea interna de investire.
"Toate resursele noastre sunt utilizate la maxim. Asta inseamna supraincalzire."
Isarescu a reluat avertismentele privind zona de real estate. Intr-o prezentare recenta, el aratase insa ca nu se poate vorbi de o bula speculativa generalizata in Romania, piata fiind foarte segmentata.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
