Ziua Regelui sau Ziua Regalităţii a fost Ziua naţională a României între 1866-1916 şi 1918-194, sărbătorită pe 10 mai. Ziua Regelui sărbătorea proclamaţia de independenţă a Senatul României faţă de Imperiul Otoman, proclamaţie care a avut loc la 10 mai 1877, în timp ce se purta Războiul de Independenţă al României.
Totodată, Principesa Margareta lămureşte semnificaţia crucială a monarhiei în istoria României: "Au fost cei mai grei şi cei mai binecuvântaţi ani din istoria noastră. Niciodată nu am avut mai multe sacrificii şi suferinţă, dar niciodată nu am avut parte de mai multă dezvoltare şi libertate. În acest secol şi jumătate, Coroana a dat românilor încredere şi mândrie, exemplu şi însufleţire, arătând mereu drumul înainte. Influenţa ei benefică asupra societăţii s-a adăugat de la o generaţie la alta.", spune Principesa Margareta.
Principesa Margareta relevă împortanţa figurile regale ale României în dăltuirea statului român modern: "Regii şi Reginele au contribuit la crearea României moderne, la construcţia societăţii civile, politicii, economiei, educaţiei şi culturii noastre. Ei au servit interesele naţiunii cu loialitate, iubire şi credinţă. Coroana este o parte a identităţii naţionale, iar Regele nostru şi ţara se găsesc astăzi uniţi prin încredere şi respect.", adaugă Principesa Margareta, Custodele Coroanei.
Ziua naţională, la 10 Mai, era sărbătorită de toţi românii care luau parte la o bătaie de flori la şosea. În 1917 a fost interzisă ca urmare a ocupaţiei germane a României. În 1947 este interzisă definitiv de regimul comunist după abdicarea forţată a regelui Mihai I al României.
Legea nr. 103 din 14 mai 2015 hotărăşte (art. 1) că "Ziua de 10 Mai va fi sărbătorită în fiecare an ca sărbătoare naţională" prin organizarea de manifestări cultural-artistice. În textul actului normativ nu apare explicit denumirea sărbătorii, dar în media e denumită „Ziua Regalităţii”.
Pe 10 mai 1866 Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a ajuns la Bucureşti şi a fost încoronat ca rege al României
