Eveniment

Oamenii de afaceri cer Guvernului externalizări, privatizare şi licitaţii centralizate. Ce alte propuneri mai aveti?

Oamenii de afaceri cer Guvernului externalizări, privatizare şi licitaţii centralizate. Ce alte propuneri mai aveti?

Lionăchescu, Guzu şi Cristescu, trei oameni de afaceri care au soluţii pentru Guvern

24.06.2010, 23:50 44

Oamenii de afaceri spun că nu este suficientă tăierea salariilorşi a pensiilor şi sunt de părere că statul trebuie să iasă mai multdin economie, să externalizeze cât mai multe servicii de control şiîncasare a banilor şi să vândă participaţiile minoritare în specialla companii precum Petrom şi Romtelecom, dar şi să asigure un preţminim garantat în agricultură.

Primulantreprenor care a propus măsuri concrete de creştere a veniturilorbugetare este Marius Cristescu, proprietarul grupului Bega dinTimişoara. El a sugerat că statul ar trebui să reducă suprafeţeleînchiriate de la privaţi cu 25%, pentru că rămâne cu angajaţi maipuţini în urma restructurărilor, să renegocieze o diminuare cu 25%a preţului pe care îl plăteşte pe spaţiile în care stă cu chiriesau să scoată la vânzare toate hidrocentralele neterminate, a cărorconstrucţie a început înainte de 1989.

Pe de altă parte, Doru Lionăchescu, partener principal al caseide investiţii Capital Partners, propune un moratoriu (amânare aplăţii) de 12 luni asupra achiziţiilor publice, cu excepţia câtorvaesenţiale, achiziţionate centralizat la nivelul MinisteruluiFinanţelor, reducerea prin desfiinţare a aparatului guvernamental(central şi local) şi parlamentar cu cel puţin 50%, inclusiv prinînchiderea ambasadelor şi reprezentanţelor României în oricelocaţie (cu excepţia câtorva cheie), dar şi vânzareaparticipaţiilor minoritare ale statului, în special Petrom şiRomtelecom, către acţionarii majoritari.

Lionăchesu mai propune şi concesionarea serviciului de controlvamal către companii private specializate, plătite exclusiv cucomision din sumele suplimentare încasate la buget. O măsurăsimilară este adusă în discuţie şi de Robert Şerban, acţionar alreţelei de clinici Gral Medical, însă pentru colectarea taxelor şiimpozitelor. "Să vezi atunci cum cresc veniturile bugetare, cumapare sistemul informatic, cum funcţionarii se poartă amabil",spune Şerban. Proprietarul Gral mai propune şi neimpozitareaprofitului reinvestit şi explică acest lucru prin faptul că statulcâştigă mai mult dintr-un TVA plătit la achiziţiile de materialepentru o investiţie decât din 16% impozitul pe profit.

"Reducerile de costuri şi mai ales de personal sunt măsuri caregenerează o psihoză la nivel naţional. O măsură viabilă şiproactivă la nivel naţional ar fi impulsionarea construcţiilor prinextinderea perioadei de rambursare a creditului până la 50 de ani,pentru Prima Casă. De exemplu, în Japonia există un program similarcare se întinde pe 80 de ani. În plus, statul ar trebui să creezefacilităţi pentru profitul reinvestit", spune Daniel Guzu,proprietarul producătorului de materiale de construcţii Duraziv şifondatorul producătorului de lacuri şivopsele Fabryo.

El susţine că de cele mai multe ori autorităţile locale audovedit exces de zel la proiectele cu fonduri europene. Guzu maispune că investitorii se lovesc de dubla birocraţie, atât ceanaţională, cât şi cea europeană. "Proiecte personale ne-au fostîntârziate extrem de mult pe motive de neadaptare la evoluţiiletehnologice. Am achiziţionat un model de instalaţii superior celuidin proiect şi a trebuit să o luăm de la capăt cu proiectul. ÎnPolonia, de exemplu, te duci direct cu factura şi îţi estereturnată jumătate din valoarea echipamentului."

În ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor, Guzu afirmă căstatul ar trebui să reducă cheltuielile cu armata, care se ridicăla circa 2% din Produsul Intern Brut şi la investiţiile inutile îndecopertarea şi reasfaltarea unor artere în stare bună care nunecesitau reparaţii - "cu banii respectivi se puteau repara străziadiacente sau asfalta străzi neasfaltate deloc.

Ionuţ Negoiţă, proprietarul lanţului hotelier Rin, care includecel mai mare hotel din ţară după numărul de camere, Rin Grand Hotel(1.500 de camere), susţine că statul ar putea face rost de banidacă ar vinde companiile neprofitabile pe care le deţine. "Suntmulte companii de stat care se află pe pierderi. Statul ar facerost de bani prin vânzarea lor, iar aceste companii ar putea deveniprofitabile sub altă conducere", consideră Ionuţ Negoiţă. Spreexemplu, compania de stat Tarom a înregistrat anul trecut pierderiestimate la 21 mil. euro.

Înceea ce priveşte măsura propusă de Marius Cristescu, proprietarulgrupului Bega, legată de vânzarea spitalelor ale căror lucrări deconstrucţie au fost începute şi abandonate, cum este cazulspitalului municipal din Timişoara, Negoiţă spune că este greu deaplicat. "Este foarte greu de realizat acest lucru. Foarte mulţioperatori din domeniul medical se feresc să intre în România prinachiziţionarea unor active. Este foarte greu să vinzi un spital.Cred că mai de grabă aceste proiecte începute şi nefinalizate artrebui convertite în alte proiecte", a spus el.

Economia plăteşte greşelile anilor trecuţi

România a "produs" în ultimii ani cheltuieli ridicate, fărălegătură cu productivitatea muncii, iar partidele politiceabordează criza economică în mod populist şi nu se gândesc laconsecinţe, este de părere Constantin Tampiza, coordonatorulstrategiei de dezvoltare a grupului rus Lukoil în România.

"Noi, societatea, am creat această criză şi am ajuns într-osituaţie de incapacitate de plată din sursele proprii. Baniiobţinuţi din privatizarea Petrom şi BCR au fost folosiţi în scopuripolitice, campanii electorale, creşteri de salarii şi pensii. Înrealitate, trebuie să existe o proporţie între productivitateamuncii şi cheltuieli. Am ignorat această lege fundamentală adezvoltării economice. Noi folosim sursele financiare pentrucheltuieli. Anii aceştia din urmă au produs cheltuieli", a declaratTampiza citat de Mediafax. El a adăugat că nicio economie nu poatesusţine o creştere masivă a cheltuielilor bugetare, iar acumsocietatea românească plăteşte greşelile din anii trecuţi. Tampizasusţine că indiferent ce Guvern este la putere va fi sacrificat,întrucât ar fi obligat să ia măsuri "antiumane". O alternativă lareducerea salariilor şi pensiilor ar fi fost, în opinia luiTampiza, diminuarea bugetelor ministerelor.

"Eu alegeam altă cale: chemam fiecare ministru şi îi spuneam săîşi diminueze cheltuielile. Nu mă interea câţi angajaţi are, câteagenţii, câţi secretari de stat. Fiecare ministru trebuie sărăspundă personal", a spus el. Totodată, România ar putea pierdeîncrederea instituţiilor internaţionale din cauza instabilităţiipolitice şi macroeconomice, care îndepărtează investiţiile străine,mai crede Tampiza.

Adrian Olteanu, CEO al Flanco, apreciază că pe lângă reducereacheltuielilor bugetare prin scăderea pensiilor şi a salariilorangajaţilor bugetari cu 25%, guvernul ar trebui să înceapărestructurarea în ministere, agenţii şi administraţiile centrale şilocale. "În aparatul public se lucrează 2 ore din 8 faţă de mediulprivat unde se lucrează efectiv, cu maxim de concentrare, mai multde 5 ore din 8. Sunt acolo mulţi şoferi, multe secretare care defapt nu lucrează", a spus Olteanu.

El a adăugat că o măsură mult mai eficientă ar fi fostdisponibilizarea a 200.000 de bugetari, deoarece ar fi adus un votde încredere din partea populaţiei şi nu ar fi afectat veniturile a9 milioane de pensionari şi angajaţila stat. Olteanu a amintit de cheltuielile regiilor şi acompaniilor de stat, "găuri negre" pentru bugetul public.

"În primul rând numai în 2008, pentru retrocedări s-au cheltuit1 mld. euro. Sunt multe cheltuieli şi investiţii aberante. Deexemplu, în ultimii ani la CFR s-au cheltuit 2 mld. euro, dar nu seobservă un rezultat. În plus trebuie controlate bine proiectelemari, precum autostrada Transilvania, care înghit foarte multefonduri."

Executivii din industria auto sunt de părere că introducerea denoi taxe, precum TVA pentru maşinile importate din vestul Europeiar putea aduce venituri semnificative la bugetul statului. "Cea maisimplă metodă atât pentru a colecta noi venituri, cât şi pentru aproteja piaţa auto locală este de a percepe TVA pentru toatemaşinile second-hand importate din Europa de Vest", a spus NicolaeSorescu, directorul general al diviziei auto a grupului Rădăcini,care deţine dealeri Opel, Chevrolet, Suzuki şi Mazda.

Majoritatea maşinilor importate din Europa de Vest suntrealizate pe firme-fantomă, care le achiziţionează fără a plăti TVAnici în ţara de achiziţie şi nici în România, automobilul fiindvândut succesiv între mai multe persoane fizice, potrivit şefuluiRădăcini. Dacă anul trecut s-ar fi plătit TVA pentru toate maşinilela mâna a doua importate, la bugetul de stat ar fi intrat cel puţin400 mil. euro, luând în calcul un preţ mediu de 10.000 de euro,conform calculelor ZF.

Plata arieratelor ar urni economia

"Să se plătească arieratele pentru firmele private, pentru că arrevigora mediul de business, ceea ce ar duce la o mai bunăcolectare a taxelor", este de părere omul de afaceri Mihai Miron,proprietarul afacerii Ropharma.

El investeşte de asemenea în agricultură şi propune un preţminim garantat atât pentru cereale, cât şi pentru produsele dinindustria cărnii. "În Franţa, de exemplu, există o nouă lege demodernizare a activităţii agricole. Producătorii şi procesatoriisunt obligaţi să aibă contracte încheiate şi există un preţ minimgarantat. Dacă preţul creşte, se împarte între producători şiprocesatori, iar dacă preţul scade, diferenţa se împarte, iarstatul intervine cu un cupon de ajustare."

AFACERI DE LA ZERO