♦ Prim-ministrul Marcel Ciolacu: Sperăm să aderăm la OCDE în 2026. Rămânem fermi angajaţi în parcurgerea angajamentelor din raportul OCDE şi PNRR.
Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), clubul select al democraţiilor bogate, a emis al doilea raport asupra evoluţiei economice din România şi al convergenţei la organizaţie. Este al doilea raport, după ce, în 2022, România a început în mod formal negocierile pentru aderarea la OCDE. Pentru a face parte din club, România trebuie să îndeplinească mai multe criterii de natură economică şi socială. Conform raportului în cauză, în România povara fiscală pe veniturile mici este prea mare, iar povara pe veniturile mari este prea mică. În aceste condiţii, spune OCDE, una dintre soluţii este impozitul progresiv, o variantă care s-a mai discutat la Bucureşti.
„Consolidarea fiscală este prima mare prioritate, pentru a reconstrui spaţiul fiscal şi pentru a creşte rezilienţa la şocuri externe viitoare. România are nevoie de un plan pe termen mediu pentru scăderea deficitului. Datoria publică a rămas stabilă, la 47%, dar de peste 4 ori mai mare decât momentul în care România s-a alăturat Uniunii Europene. Este nevoie de creşterea nivelului de încasări din taxe la nivel de buget. România este mult sub media OCDE. Un traseu spre o taxare progresivă ar putea avea un rezultat mai bun“, a declarat, la Bucureşti, Mathias Cormann, secretar general al OCDE, la prezentarea raportului asupra României.
OCDE este clubul select al celor mai bogate ţări din lume şi, mai cu seamă, ţări democratice. Pe 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE, considerat clubul select al ţărilor dezvoltate, a decis să deschidă discuţii privind aderarea României, precum şi a altor cinci ţări. Este cale destul de lungă, însă, pentru că la mulţi indicatori economici şi sociali România este la coada clasamentelor europene şi sub standardele OCDE.
Aderarea la clubul elitist înseamnă, în primul rând, o imagine mai bună în ochii investitorilor străini, pentru că un membru OCDE este o democraţie unde veniturile sunt mari, iar serviciile sociale sunt de calitate. În aceeaşi vreme, înseamnă şi un cost mai mic de împrumut pentru statele membre. În aceste condiţii, aşa cum a zis şi şeful OCDE marţi la Bucureşti, punctul de plecare este consolidarea fiscală, adică deficitul bugetar.
Marea întrebare este când va reuşi România să devină membru al OCDE. Marcel Ciolacu, premierul României, care se încălzeşte pentru cele patru rânduri de alegeri de anul acesta, spune că 2026 ar putea fi un termen rezonabil: „Vreau să afirm că rămânem ferm angajaţi în parcurgerea recomandărilor din studiul OCDE“.
„Şi de aderarea noastră la standardele organizaţiei, cu atât mai mult cu cât există o legătură între formele promovate în procesul de aderare la OCDE şi PNRR. Implementarea PNRR va contribui la aderarea la OCDE. În 2026, OCDE va publica un nou studiu economic cu privire la evoluţia ţării şi vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE“, a spus Marcel Ciolacu, le evenimentul de prezentare al studiului OCDE.
Principalele concluzii ale OCDE în raportul periodic asupra economiei României:
► Produsul Intern Brut real este estimat să crească cu 3,1% în 2024 şi cu 3,3% în 2025, uşor sub potenţial.
► Investiţiile finanţate de UE susţin activitatea economică.
► Creşterile pensiilor vor susţine veniturile gospodăriilor, dar impozitele mai mari vor apăsa asupra consumului privat.
► Tensiunile de pe piaţa muncii au început să se diminueze. Cu toate acestea, salariile cresc rapid. Acest lucru face dificila temperarea inflaţiei, care rămâne încă mult peste obiectiv.
► Inflaţia de bază puternică ar putea să fie mai greu de controlat decât sunt proiecţiile actuale.
► Politica macroeconomică trebuie să continue să reducă cererea.
► Consolidarea bugetară trebuie să continue pentru a alinia mai bine poziţiile politicii fiscale şi monetare şi pentru a pune finanţele publice pe o traiectorie sustenabilă.
► Politica monetară ar trebui să rămână restrictivă. Creşterea puternică recentă a preţurilor la servicii sugerează că rata de politică va trebui să fie menţinută ridicată în 2024.
► Este necesară o politică fiscală prudentă pentru a controla cererea şi a asigura sustenabilitatea datoriei publice.
