Operaţiunea agresivă a BNR de atragere de lichidităţi a majorat ROBOR şi implicit rata la bancă

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâl­nit ieri cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu pe o temă fierbinte – cea mai fierbinte a acestui an - anume creşterea inflaţiei care este ombilical legată de evoluţia dobânzilor şi a cursului de schimb. Preşedintele s-a oferit să medieze un presupus conflict între guvern şi BNR legat de inflaţie şi dobânzi, dobânzi care au început să crească puternic în ultimele zile.

Avansul Robor este o veste proastă pentru toţi cei cu credite în lei. Banca Naţională în­cear­că să domolească inflaţia prin majorarea do­bân­zilor, în vreme ce guvernul nu vrea să fie acu­zat că, prin măsurile fiscale pe care le-a decis, a pro­vo­cat inflaţie şi majorări de dobânzi - o pro­blemă complicată pentru populaţie.

„Roborul creşte pentru că, în ultima vre­me, BNR a acţionat în sensul sterilizării exce­sului de lichiditate din piaţă. Este o măsură aştep­tată, de altfel, pentru că fusese deja anun­ţă. Este şi necesară pentru stoparea inflaţiei“, spune economistul Dragoş Cabat.

„Dobânda Robor creşte pentru că Banca Naţională retrage lichiditatea din piaţă, dar şi pentru că «anticipaţiile» privind creşterea do­bânzilor sunt foarte mari. Altfel zis: instituţiile de credit anticipează că inflaţia va rămâne sus şi, astfel, dobânzile cresc pentru că orice do­bân­dă nominală cerută include infla­ţia“, spune Adrian Codîrlaşul, pereşedin­tele Asociaţiei Analiştilor Financiari.

Inflaţia anuală a ajuns în martie la 5%, cea mai mare din ultimii şase ani.

Banca Naţională cre­de că, prin politica de majorarea a dobânzii-che­ie, poate ţine inflaţia sub control şi o poate duce, la finele anului, la 2,5% (plus/minus 1%). În ultima şedinţă a Consiliului de Admi­nis­tra­ţie al BNR, din 4 aprile, BNR a menţinut însă dobânda de politică monetară la 2,25%.

Adrian Vasilescu, principalul consilier al guvernatorului BNR, crede că politica băncii centrale începe să-şi arate efectele pentru că in­flaţia lunară - cea care indică tendinţa - a în­ceput să scadă, de la 0,3% în februarie faţă de ianuarie la 0,29% în martie faţă de februarie. Este puţin, dar este o tendinţă.

Problema este că politica de reducere a inflaţiei majorează dobânzile, Aşadar, cum scapi de inflaţie fără să creezi probleme insur­mon­­tabile celor care au credite?