La cincizeci de ani după ce România a devenit prima ţară din Pactul de la Varşovia membră a Fondului Monetar Internaţional, la trei decenii de la trecerea de la o economie planificată la o economie de piaţă, la trei ani după criza fără precedent declanşată de pandemia de covid-19 şi la un an după ce ororile războiului au reapărut în vecinătatea sa, este un moment potrivit pentru a aprecia progresul economic constant al României şi rezilienţa sa demonstrată.
În calitate de director executiv al constituentei FMI de care aparţine România, doresc să transmit un mesaj de încredere şi încurajare pe trei direcţii principale.
În primul rând, România este fără îndoială o poveste de succes în regiune. Exprimat în euro, PIB-ul ei a crescut de opt ori în utimii douăzeci de ani. La această evoluţie a contribuit cu siguranţă aderarea la Uniunea Europeană în 2007; nu mai există nicio altă ţară care să conveargă mai rapid în interiorul UE în privinţa venitului pe locuitor- de la 30% din media UE în 2007 la 74% în 2021. Creşterea economică a fost inegal distribuită între regiuni, dar progresul în ansamblu rămâne impresionant, mai ales că nu a încetinit nici măcar în timpul crizei financiare mondiale sau al pandemiei. S-a îmbunătăţit şi calitatea creşterii, pe măsură ce economia a trecut de la industrii relativ ineficiente, poluatoare şi procesatoare cu valoare adăugată scăzută către sectorul de servicii şi produse de IT. De-a lungul anilor, sectorul privat din România a demonstrat o rezilienţă remarcabilă şi o capacitate puternică de adaptare.
Beneficiind de stabilitate politică datorită unei mari coaliţii, mix-ul de politici din 2022 a fost în linii mari adecvat; de aceea, creşterea economică a depăşit chiar şi prognoza revizuită, iar ţinta de deficit bugetar a fost atinsă în pofida unui context internaţional deosebit de dificil, marcat de invazia Rusiei asupra Ucrainei şi de creşterea preţurilor la energie şi la alimente.
Recunoscând performanţa economică solidă a României, cadrul instituţional îmbunătăţit şi valorile comune, OCDE a invitat România să înceapă negocierile de aderare – un proces care sper că se va finaliza în curând. La rândul său, Fondul Monetar Internaţional a avansat România în categoria ţărilor de importanţă sistemica pentru sistemul financiar internaţional, datorită interconectării cu alte jurisdicţii de importanţă sistemică şi expunerii crescute a fondurilor de investiţii străine la datoria publică a României.
România s-a dezvoltat în toţi aceşti ani în strânsă cooperare cu instituţiile financiare internaţionale, inclusiv cu FMI. În momente dificile, FMI a intervenit şi a acoperit necesarul de finanţare, promovând în acelaşi timp reforme transformaţionale în domenii de importanţă majoră precum consolidarea fiscală, constituirea de rezerve fiscale, eliminarea arieratelor, şi întărirea guvernanţei corporative în companiile de stat. În ultimii ani, FMI a intensificat asistenţa tehnică oferită României în ceea ce priveşte managementul investiţiilor publice, colectarea TVA, impozitarea proprietăţilor şi a veniturilor.
Mai mult, România nu este doar un beneficiar de asistenţă tehnică, ci şi un furnizor de know-how, expertiză şi finanţare, în special pentru ţările din regiune. Legăturile României cu Republica Moldova, care fac de asemenea parte din Constituenţa noastră, au fost întărite de numeroase proiecte comune – de la finanţarea conductelor de gaze şi a grădiniţelor la programe de twinning şi training pentru banca centrală.
În al doilea rând, România oferă un exemplu puternic privind importanţa independenţei băncii centrale. În 1991 am fost unul dintre primii economişti ai FMI care au oferit asistenţă Băncii Naţionale a României pentru întărirea supravegherii bancare şi dezvoltarea operaţiunilor de piaţă. Independenţa băncii centrale nu a fost doar stipulată prin lege – şi mai recent prin tratatele europene – dar a fost obţinută şi menţinută prin politici monetare şi valutare prudente, întărirea supravegherii, politici macroprudenţiale moderne şi o conducere puternică. Drept urmare, inflaţia este probabil să fi atins deja un maxim şi este de aşteptat să intre pe un trend descendent în trimestrele următoare. Deşi incertitudinea la nivel mondial rămâne o provocare, stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară sunt bine deservite de o bancă centrală independentă.
În al treilea rând, privind înainte, România are un potenţial important de creştere, cu două condiţii: absorbţia integrală a fondurilor europene şi o consolidare fiscală graduală bazată pe îmbunătăţirea structurală a veniturilor. Sprijinim agenda guvernului, care este în principal orientată către investiţiile finanţate din fonduri europene şi atingerea unor ţinte privind reformele structurale. Anul 2023 va fi un an ieşit din comun, când România trebuie să realizeze un salt în absorbţia fondurilor europene de la circa 4-5 miliarde euro anual la mai mult de 10 miliarde euro – datorită suprapunerii ultimului an din exerciţiul financiar 2014-2020, primului an efectiv din exerciţiul financiar 2021-2027 şi continuării PNRR. Formarea brută de capital fix şi accentul pus de fondurile din PNRR pe aspectele de mediu şi digitalizare reprezintă fundamentele unei creşteri sustenabile.
FMI subliniază importanţa politicilor de stimulare a creşterii economice în paralel cu menţinerea disciplinei fiscale. De aceea, FMI recomandă României să promoveze o consolidare fiscală care să susţină creşterea economică printr-un sistem fiscal mai echitabil, reducerea excepţiilor fiscale, lărgirea bazei de impozitare şi de raportare şi controlul presiunilor asupra cererii agregate, în timp ce sunt protejate gospodăriile cele mai vulnerabile. Astfel, politica fiscală ar putea ajuta politica monetară să lupte împotriva inflaţiei şi ar contribui la reducerea deficitului de cont curent, acesta din urmă reprezentând o sursă de îngrijorare.
Faptul că România nu depinde de importurile de gaz rusesc şi că este încă departe de a-şi fi folosit întreg potenţialul de producţie de energie ar trebui să contrabalanseze riscurile tranziţiei către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon. România poate să îşi sporească rolul în regiune dacă devine un centru de transport sigur într-o lume în care lanţurile globale de valoare sunt înlocuite de legături regionale mai scurte şi mai rapide.
Nu în cele din urmă, doresc să mulţumesc autorităţilor din România pentru sprijinul extins pe care îl acordă Ucrainei, o altă ţară care face parte din Constituenţa noastră, şi milioanelor de refugiaţi ucraineni. România este o sursă de stabilitate şi dezvoltare economică în regiune şi, din această poziţie, poate să ajute Ucraina şi Moldova în procesul acestora de aderare la UE, ridicând regiunea în ansamblul său la nivelul următor.
Paul Hilbers este din noiembrie 2020 director executiv al FMI pentru Andora, Armenia, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia, Israel, Luxemburg, Moldova, Muntenegru, Ţările de Jos, Macedonia de Nord, România şi Ucraina.
