Eveniment

Planurile nucleare ale României rămân în picioare chiar şi după dezastrul din Japonia

Planurile nucleare ale României rămân în picioare chiar şi după dezastrul din Japonia

Japonia

Autor: Gabriel Razi, Constanta Catalina Apostoiu

15.03.2011, 23:54 149

"Personal nu cred (că evenimentele din Japonia vor afectaconstrucţia de noi cen­trale în România - n. red.), dar estepo­sibil să aibă un impact asupra creşterii ni­velului derezistenţă la evenimente ex­tre­me", spune Teodor Chirica, membrual Forumului Atomic European.
"Este posibil să se ceară închiderea centralelor care nu auanvelopă (sistem de protecţie suplimentar care izoleazăre­ac­toarele nucleare - n. red.). La nivel eu­ropean s-ar puteacere închiderea cen­tra­lei nucleare de la Kozlodui din Bul­gariaşi a altor centrale nucleare vechi", consi­de­ră şi Ionuţ Purica,expert în energie şi mediu în cadrul Academiei Române.

În ceea ce priveşte centrala de la Cernavodă, aceasta se opreşte înmod au­to­mat în cazul unui cutremur. "Alege­rea amplasamentuluicentralei de la Cernavodă a avut la bază studii com­ple­xe privindriscul seismic. În România nu există riscul producerii unuicutremur cu o magnitudine atât de mare ca a celui produs înJaponia, magnitudinea ma­xi­mă la noi fiind între 7 şi 7,5 grade pescara Richter", se arată într-un comunicat alNuclearelectrica.


Seceta, ameninţare pentru Cernavodă

În plus, centrala a fost proiectată să re­ziste la sarcini seismicemai mari decât cele care s-ar putea produce în România. Pe lângăcutremure şi inundaţii, centra­le­le nucleare sunt ameninţate detornade, ata­curi teroriste, erori umane sau secetă.
"Seceta extremă nu vine decât la in­ter­vale seculare, însă poatefi o vul­ne­rabilitate pentru centrala nucleară de la Cernavodă",spune Ionuţ Purica.
În urmă cu opt ani autorităţile au decis oprirea reactoruluicentralei nucle­are, după ce cotele Dunării ajunseseră la mi­nimerecord, punând în pericol răcirea reactorului.

Centrala este amplasată într-o regiu­ne care pe termen lung poatefi afectată de secetă. "Unele zone din România din ves­tul, sudulşi estul ţării sunt influenţate de secetă", spunea recent DavidCsaba, di­rectorul general al Autorităţii Na­ţio­na­le "ApeleRomâne". Şi Joint Research Center, instituţie care asigurăasistenţă teh­nică şi consiliere stiinţifică Comisiei Eu­ropene, aintrodus toate judeţele din Dobrogea în categoria zonelor cu riscde secetă.


Energia nucleară intră sub semnul întrebării

Criza din Japonia, care se agravează de la oră la oră, a născutdezbateri aprin­se în întreaga lume cu privire la viitorulener­giei nucleare, care ocupă un loc important în mixul energetical multor ţări, scrie presa străină.
Panica a început să se instaleze în Tokio, oraş cu o populaţie de13 milioane de oameni, după ce în câteva zone din oraş au fostraportate valori ridicate ale ra­diaţiilor, după ce a avut loc o atreia explozie la centrala de la Fukushima.

După ultimele evenimente, acci­dentul de la Fukushima a ajuns lanivelul 6 pe o scară inter­na­ţională de şapte trepte, apre­ciazăpreşedintele Autorităţii fran­ceze privind Siguranţa Nu­cleară(ASN), Andre-Claude Lacoste, însă eva­lua­rea nu a fost confirmatăde auto­rităţile japoneze.

Germania a luat până acum cele mai stricte măsuri, can­celarulAngela Merkel anun­ţând închiderea imediată timp de trei luni acelor şapte reactoare cu o ve­chime mai mare de 30 de ani, în timpce Elveţia a suspendat planurile de con­struc­ţie a trei centraleşi va face teste de siguranţă la centralele existente. Alte ţăricare îşi revizuiesc planurile privind ener­gia nucleară suntFinlanda, Marea Bri­tanie şi Bulgaria. Pe de altă parte, ţă­rileemergente, în frunte cu China şi Ru­sia, care au în construcţie unnumăr mare de reactoare, au anunţat că nu văd mo­tive să îşiîntrerupă programele.

În SUA, unde astfel de planuri au fost amânate mai mult din motivelegate de costuri decât de siguranţă, senatorul democrat JoeLieberman a declarat că ţara nu ar trebui să nu mai construiascăreactoare nucleare, dar ar trebui să "frâneze acest demers în acestmoment".
"Avem 104 centrale nucleare în Ame­rica. Am fost informat că 23dintre ele sunt construite după modele similare centralelorjaponeze", a declarat el.
În Europa, gradul de utilizare a energiei nucleare se află încreştere, însă neîncrederea publicului este încă ridicată,accidentul de la Cernobîl fiind încă viu în mintea multor europeni,po­trivit agenţiei de presă Thomson Reuters.

Uniunea Europeană era deja pro­fund divizată, Franţa încer­cândsă-şi exporte experienţa în domeniul nuclear, în timp ce Austria seopune vehe­ment oricărei expansiuni în apropierea sa.
Austria a făcut apel pentru supu­ne­rea centralelor nu­cle­areeuro­pene la o serie de teste de rezistenţă pentru a calma temerilepopu­laţiei, în timp ce Marea Britanie şi Franţa au făcut apel lacalm.

Nicăieri altundeva nu este subiectul mai controversat decât înGermania, unde au fost organizate proteste după ce gu­vernul adecis prelungirea duratei de ope­rare a celor 17 centrale nucleareale ţării. Chiar şi în Franţa, ţara cea mai de­pen­dentă de energianucleară din Euro­pa, ecologiştii au cerut organizarea unuireferendum privitor la energia atomică.

Marea Britanie are un ambiţios pro­gram de construcţie de centralenucleare, 11 reactoare urmând să fie construite pâ­nă în 2015.Oficialii au declarat că este di­ficil să se facă o paralelă cucazul ja­ponez pentru că Europa nu este la fel de activăgeologic.

Dezbaterile din Europa au apărut şi în contextul în care comisaruleuropean pe energie Guenther Oettinger a cerut or­ganizarea uneiîntruniri a experţilor în ener­gie nucleară din UE pentru a sedis­cuta situaţia.


Programele nucleare din ţările emergente mergînainte

Dezastrul din Japonia a generat dez­ba­teri şi în Turcia, ţaraurmând să-şi con­struiască primele centrale nucleare. Gu­ver­nulelveţian şi-a suspendat la rândul său planurile de construcţie şiînlocuire a centralelor nucleare.
Pe de altă parte, spre deosebire de SUA şi ţările industrializate,In­dia şi China, cât şi alte ţări ca Italia, Rusia şi Cehia audecis utilizarea în continuare a centralelor nucleare şiconstruirea de noi centrale, potrivit The New York Times.

China are 11 reactoare şi inten­ţio­nează să înceapă construcţiaaltor zece pe an în următorul deceniu. India, cu 20 de re­actoarenucleare, vrea să aloce 150 mld. do­lari pentru construcţia unoranoi în întreaga ţară.


Ambiţiile nucleare aleRomâniei: 2 centrale care săproducă 40% din electricitate

Strategia energetică a României pe perioada 2011-2035 se bazează peo creştere a aportului producţiei nucleare în mixul energetic alţării. Planurile autorităţilor implică dezvoltarea programuluinuclear şi a surselor regenerabile pentru a reduce producţia bazatăpe combustibili fosili de la 50% din totalul producţiei în 2009până la 27,5% în 2020 şi la sub 20% în anul 2035.

În următorii 20-25 de ani, centralele nucleare vor furniza în jurde 40% din necesarul intern de energie electrică, o creştere depeste 100%, în condiţiile în care acum cele două reactoare alecentralei nucleare de la Cernavodă furnizează circa 20% din energiaelectrică consumată în România. În prezent cele două reactoareaflate în funcţiune produc în jur de 1.400 MW, însă odată cufinalizarea altor două reactoare şi construcţia unei noi centralenucleare, cel mai probabil în Transilvania, energia electricănucleară va ajunge la 5.035 MW în 2035.

Autorităţile estimează că în următorii zece ani vor fi finalizatereactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, dupăinvestiţii estimate la 4 miliarde de euro, cu o capacitate de câte750 MW pentru ca ulterior în perioada 2020-2025 să fie construită onouă centrală nucleară cu un reactor de 1.100 de MW, iar înperioada 2026-2030 să devină funcţional încă un reactor de 1.100 MWîn noua centrală nucleară, conform proiectului de strategieenergetică a României pentru perioada 2011-2035.

În România energia nucleară este produsă în centrala nucleară de laCernavodă începând cu 1996, după ce în 1979 statul român a semnatun acord cu compania canadiană Atomic Energy of Canada pentrulicenţa şi asistenţă în construcţia primei unităţi a reactorului dela Cernavodă.


Sectorul energetic nuclear

  • 1979: Semnarea contractului cu Atomic Energy of Canada pentrutehnologia necesară unei centrale nucleare.
  • 1996: Intră în funcţiune primul reactor al unităţii de laCernavodă.
  • 2007: Este pus în funcţiune şi cel de-al doilea reactor,centrala de la Cernavodă furnizează în total 1.400 MW.
  • 2011-2020: Urmează să se construiască alte două reactoare laCernavodă. Centrala nucleară va produce 2.800 MW cu cele patrureactoare în funcţiune.
  • 2021-2030: Construcţia unei noi centrale nucleare, probabil înTransilvania, cu două reactoare de câte 1.100 MW.
AFACERI DE LA ZERO