Dintre cele mai mari zece proiecte de infrastructură finanţate în actualul program, fondurile europene accesate pentru reabilitarea tronsoanelor de cale ferată însumează aproximativ 3 mld. lei. Restul proiectelor din top 10 se apropie de o valoare de 4 miliarde de lei.
În prezent în România se poate circula pe calea ferată cu 160 km/h pe numai 3,8% din reţea. Viteza medie la nivel naţional pe calea ferată este de 42 km/h pentru trenurile pentru pasageri şi 15 km/h pentru cele de marfă.
Cel mai mare decont de la Uniunea Europeană, în valoare de 1,7 miliarde de lei, l-a primit proiectul de cale ferată Frontiera Curtici – Simeria. Al doilea proiect după valoarea decontului de la UE este cel pentru construirea Austrăzii Sebeş – Turda, în valoare de 892 de milioane de de lei.
Construcţia Autostrăzii Lugoj – Deva completează topul proiectelor de infrastructură cu cea mai mare valoare rambursată de Uniunea Europeană, cu o sumă decontată de 852 de milioane de lei.
„Noi punem problema constructiv - ce putem face de acum înainte. Noi trebuie să avem o abordare din punctul de vedere al finanţatorului, să ne asigurăm că banii primiţi de la Uniunea Europeană sunt direcţionaţi către aceste proiecte şi că servesc nişte nevoi care vor crea un impact real în economie. Avem 30% dintre plăţi efectuate către beneficiarii Programului Operaţional Infrastructură Mare, parte ce include şi prefinanţarea primită de la UE. Nevoia masivă a României este de a investi în infrastructura publică şi în infrastructura mare“, a declarat ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu. Pentru comparaţie, Polonia a primit de la UE 82,5 miliarde de euro pentru implementarea politicii de coeziune. Dintre aceste fonduri, 27,4 miliarde de euro au fost alocate pentru proiectele de infrastructură şi de mediu, comparativ cu 9,2 miliarde de euro alocate pentru România.