De la începutul anului cursul a crescut cu aproape 5%, depăşind inflaţia şi anulând orice câştig pentru cei care şi-au depus banii în lei. Toate aceste evenimente politice care au început în februarie cu demisia premierului Emil Boc şi au culminat vineri seara cu suspendarea preşedintelui Traian Băsescu se decontează în economie, în curs, în dobânzi, în riscul de ţară al României, în investiţii străine şi în lipsa locurilor de muncă.
Dacă România nu poate să evite criza europeană, măcar ar fi putut să evite o criză politică internă pentru a nu scoate economia de pe şine.
Creşterea cursului va mări factura în lei a celor care au de plătit rate la bancă în valută, va mări nota de plată a importurilor, dar cel mai puternic va afecta încrederea populaţiei în viitor. Iar acest lucru se va vedea în reducerea consumului, care de-abia începuse să-şi revină.
"Impactul devalorizării leului în raport cu euro şi dolar va fi unul imediat şi negativ asupra populaţiei. Efectul va fi de reducere a consumului. Mulţi au rate în euro sau chirii, care cresc, iar banii care le rămân sunt tot mai puţini", a declarat agenţiei MEDIAFAX omul de afaceri de origine libaneză Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari hotelieri din România, cu şase hoteluri pe litoral şi două în Bucureşti. Murad mai deţine lanţul de restaurante Spring Time, producătorul de pateuri Mandy şi activează şi pe piaţa imobiliară.
Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, spune că "orice fel de devalorizare conduce imediat la scăderea nivelului de trai". În condiţiile în care economia europeană încetineşte, ceea ce afectează exporturile României, consumul intern ar fi fost principalul motor de susţinere a economiei.
Trimestrul doi pare să fie mai bun decât trimestru întâi, dar orice creştere este la limită neavând o bază extrem de solidă.
Absorbţia fondurilor europene - soluţia salvatoare pentru finanţarea economiei - bate pasul pe loc, ceea ce nu dă un puternic imbold intern.
Oamenii de afaceri, care fac eforturi pentru a-şi menţine businessurile, sunt extrem de nervoşi pe clasa politică.
Oamenii politici trebuie să înţeleagă că mai sunt şi alte priorităţi în această ţară, spune Murad.
Premierul Ponta a încercat săptămâna trecută să liniştească pieţele şi investitorii spunând că Guvernul lui ştie ce are de făcut astfel încât să creeze noi locuri de muncă şi să atragă investitori. Iar în privinţa renunţării la acordul cu FMI nici nu se pune problema.
Totuşi, analiştii introduc în rapoarte şi varianta renunţării la FMI, având în vedere că ritmul reformelor legate de acest acord are deja de suferit. Cel puţin aşa se vede de la Londra de către JP Morgan, cea mai mare bancă americană. În condiţiile în care scena politică este în plină luptă, iar politicienii sunt deja în campanie electorală, singurul pol de stabilitate este la Banca Naţională, cel puţin din perspectiva analiştilor şi băncilor externe. Dar, Banca Naţională se luptă pe mai multe fronturi: curs, deficitul de lichiditate de pe piaţa monetară şi lipsa finanţărilor externe care s-au redus semnificativ odată cu problemele din Europa.
Tot efortul de la începutul anului al BNR şi Ministerului de Finanţe pentru reducerea dobânzilor la lei poate fi spulberat în doar o lună, având în vedere tensiunile din piaţă.
Mai mult decât atât, BNR şi economia va trebui să se confrunte cu o inflaţie în creştere în a doua parte a anului, ceea ce va accentua fragilitatea indicatorilor economici.
Ultima săptămână de campanie a preşedintelui Băsescu pentru supravieţuire se va suprapune cu sosirea la Bucureşti a delegaţiei FMI, care trebuie să analizeze îndeplinirea condiţiilor din acord la jumătatea anului.
Atunci se vor vedea progresele făcute de Guvernul Ponta, cel care şi-a asumat la investire obligaţia de a continua acordul.
Până atunci pe ecranele externe România va fi trecută cu roşu şi, ca atare, va plăti un preţ pentru acest lucru, începând de la CDS-uri, dobânzi până la curs.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
