Luate la un loc cu sumele ascunse în acelaşi mod de primăriile bucureştene, cheltuielile cu scop imprecis ajung la un total de aproape 2 mld. lei, ceea ce înseamnă că administraţiile locale cu cele mai mari bugete nu explică clar destinaţia a peste 13% din banii bugetelor.
Publicarea bugetului local pe site-ul municipalităţii are rolul de a permite cetăţenilor să verifice modul în care sunt cheltuiţi banii colectaţi din taxe şi impozite sau primiţi de la bugetul central. Autorităţile locale sunt obligate prin legea finanţelor publice să explice destinaţia plăţilor prevăzute în bugete. Modul în care primăriile găsesc să se achite de această îndatorire variază, însă, de la un oraş la altul.
„În mod normal cheltuielile prevăzute în capitole şi articole trebuie să aibă o destinaţie precisă şi limitată, potrivit art. 29 din legea finanţelor publice, tocmai pentru a se evita introducerea de cheltuieli nejustificate“, spune Andra Bucur, jurist al Fundaţiei Soros şi manager de programe pe transparenţă, bună guvernare şi date deschise.
Ea a adăugat că legea permite utilizarea formulei de „alte cheltuieli“ în cazul investiţiilor, dar şi acestea trebuie detaliate separat. Deşi s-ar putea argumenta că sub acest titlu sunt trecute plăţi de o valoare individuală prea mică pentru a merita să fie incluse defalcat în lista de cheltuieli, valoarea lor cumulată nu este în niciun caz neglijabilă.
Sumele cu destinaţie obscură ajung şi până la o treime din buget
De exemplu, Primăria Timişoarei are în plan anul acesta să cheltuiască 112 mil. lei, adică 11% din bugetul său de 1 mld. lei, pe „alte servicii în domeniile locuinţei, serviciilor şi dezvoltării comunale“.
Acelaşi indicator apare în bugetul Constanţei cu o sumă mai mare, 187 mil. lei, întreg bugetul de cheltuieli al oraşului fiind de 618 mil. lei. Cea mai mare parte din bani este prevăzută la secţiunea de dezvoltare din buget, adică reprezintă investiţii în „alte servicii în domeniile locuinţei, serviciilor şi dezvoltării comunale“. Municipalitatea nu alocă însă niciun leu pentru alimentarea cu apă sau cu gaze naturale a locuinţelor. În total, sumele prevăzute în bugetul Constanţei la diversele variaţiuni pe tema „alte cheltuieli“ se ridică la 227 mil. lei sau 36% din cheltuielile oraşului în acest an.
Cele mai mari sume trecute la „alte cheltuieli“ se întâlnesc în bugetul general al Capitalei şi bugetele primăriilor de sector. În total, aproape 1 mld. lei din bugetele cumulate de 8,8 mld. lei figurează la „altele“.
Dacă 16 din primele 17 cele mai bogate primării (10 oraşe reşedinţă de judeţ, cele şase primării de sector ale Bucureştiului şi Primăria Generală) procedează astfel, înseamnă că practica este des întâlnită în multe alte administraţii locale. Banii administraţiilor locale înseamnă într-un an peste 45 mld. lei (peste 10 mld. euro).
Nici consilierii bucureşteni nu pot afla ce înseamnă „alte cheltuieli“
ZF a solicitat primăriilor care au putut fi contactate să explice semnificaţia indicatorului „alte cheltuieli“.
„În general, aceste «alte cheltuieli» presupun finanţări pentru fundaţii, ONG-uri şi alte asociaţii civice, precum şi susţinerea cultelor“, a precizat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi. El a adăugat că o parte din sumele prevăzute la această secţiune în bugetul de anul acesta se vor duce către cluburi sportive şi evenimente culturale.
Răspunsul primăriei nu explică însă destinaţia sumelor prevăzute ca „alte servicii în domeniile locuinţei şi dezvoltării comunale“, care în cazul Iaşiului se ridică la 27 mil. lei în acest an.
Mircea Raicu, membru în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, a declarat că, în cazul Bucureştiului, şi consilierii s-au lovit de opacitatea primăriei.
„Unul dintre consilierii noştri a fost la primărie şi a cerut lămuriri asupra acestor «alte cheltuieli», dar angajaţii au răspuns că nu pot să ofere niciun fel de explicaţii, pentru că nu au voie de la primarul general“, a spus Raicu. El a subliniat că reprezentanţii primăriei sunt obligaţi să ofere informaţii consilierilor care fac astfel de solicitări în exercitarea atribuţiilor.
„Ne-au pus şi pe noi ca şi pe voi, presa, să facem solicitare în baza legii pentru accesul liber la informaţie“, a adăugat Raicu.
De unde vine însă practica de a trece sume atât de mari la „alte cheltuieli“? O cauză ar fi că primăriile sunt în mod intenţionat lipsite de transparenţă, crede Adrian Moraru, director adjunct la Institutul pentru Politici Publice (IPP).
„Există un oarecare interes al lor de a încerca să mascheze destinaţia unor bani prin includerea lor în capitolul «alte cheltuieli». O altă vină, mai generică, este legată de modul arhaic în care este construit bugetul“, a spus Moraru. El a arătat că modelul curent prin care cheltuielile sunt împărţite în cheltuieli de personal, bunuri şi servicii şi „altele“ este o rămăşiţă din vremurile când transparenţa decizională era un lucru rar.
„Bugetul este un buget închis de pe vremea când totul era centralizat şi filosofia asta nu-ţi permite să evidenţiezi corect (cheltuielile – n. red.). Uneori este spre interesul lor, pentru că este foarte criptic şi de neînţeles pentru cineva din afară, care nu are documentele de la un nivel foarte jos“, a mai spus reprezentantul IPP.
Moraru s-a pronunţat în favoarea unui model de buget unde cheltuielile să fie listate după proiectele concrete care ar urma să fie implementate. El a adăugat însă că „este o temă pe care o discutăm şi o auzim în cercurile noastre de peste 10 ani“.
Oficiali ai Guvernului au anunţat la începutul anului o iniţiativă de a uşura accesul cetăţenilor la informaţiile deţinute de instituţiile publice. Implementarea planului ar fi urmat să fie coordonată de un departament nou, aflat în subordinea primului-ministru, potrivit declaraţiilor din ianuarie ale lui Radu Puchiu, consilier al premierului Victor Ponta. Proiectul încă nu s-a realizat ori iniţiativa încă nu a „prins“ şi la nivelul administraţiilor locale, judecând după faptul că bugetele locale încă sunt publicate sub forma unor pagini scanate prin care căutarea se face dificil.
De altfel, la momentul anunţului planului guvernului, Cornel Călinescu, oficial în Ministerul Justiţiei, recunoştea că „pentru birocraţia noastră doar ideea de a oferi aceste date reprezintă un şoc cultural şi este respinsă instinctual“.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
