Comisia Europeană estimează în raportul de ţară 2020 că deficitul fiscal al României va sări în acest an de 4,4% din PIB şi va atinge 6,1% în 2021, în urma aplicării noii legi al pensiilor
Cheltuielile cu pensiile vor atinge 12,1% în 2022
Datoria publică va fi în 2021 de 40,6% din PIB şi ar putea ajunge la 90% din PIB în 2030 dacă derapajul bugetar continuă în ritmul de azi.
Ministerul Finanţelor a construit pentru anul acesta un buget centrat pe un deficit de 3,6% din PIB, urmând ca el să scadă la sub 3% din PIB după 2022. Însă Comisia Europeană menţine în raportul de ţară publicat miercuri previziunile de la finele anului trecut potrivit cărora deficitul fiscal nu va scădea, dimpotivă, ar urma să depăşească 6% din PIB în 2021, motiv pentru care România va intra în procedura de deficit excesiv (va trebui să prezinte un plan credibil de reducere a cheltuielilor).
Şi, mai spune Comisia: fără corectarea deficitelor şi fără reforme, convergenţa cu UE va face importanţi paşi înapoi.
Comisia anticipează că şi alte poziţii macro se vor deteriora – deficitul de cont curent va creşte de la 5,5% în acest an la 5,6% în 2021. Cu o datorie publică ce va ajunge la 40% din PIB în 2021, riscul ca ratingul ţării să aibă de suferit este real. De altminteri, arată documentul citat, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a revizuit perspectiva de rating a României de la „stabil“ la „negativ“ din cauza poziţiei bugetare şubrede.
„Eşecul aplicării unor măsuri de corecţie în domeniul fiscal, compensând şi/sau modificând programata creştere semnificativă a pensiilor, constituie un risc-cheie negativ pentru ratingurile României“.
Majorarea pensiilor va determina – în lipsa unei intervenţii – creşterea datoriei publice la 40,6% din PIB în 2021 şi 90% din PIB în 2030. Şi deja costul finanţării datoriei este peste cel din regiune (Ungaria, Polonia sau Bulgaria).
Examinând recomandările făcute de comisie în ultimul deceniu, Executivul de la Bruxelles spune că România a bătut pasul pe loc la capitolele adoptarea unui cadrului fiscal naţional, la asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii sau la îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor de stat.
Deficienţe majore rămân la îmbunătăţirea competenţelor prin creşterea relevanţei pe piaţa muncii a educaţiei şi formării profesionale, finalizarea reformei veniturilor minime de incluziune şi îmbunătăţirea predictabilităţii luării deciziilor.
Progrese bune au fost inregistrate în protejarea stabilităţii financiare şi în consolidarea robustă a sectorului bancar.
Progrese ceva mai bune au fost înregistrate în asigurarea viabilităţii pe termen lung a Pilonului II de pensii.
Sunt progrese marginale la consolidarea respectării şi colectării impozitelor, la îmbunătăţirea calităţii educaţiei, la creşterea calităţii serviciilor sociale sau la îmbunătăţirea dialogului social.
În ciuda progreselor şi a creşterii economice, sărăcia şi excluziunea socială rămân foarte ridicate, iar inegalităţile de venit au crescut.
Raportul mai notează că, ciuda imbătrânirii populaţiei, lipseşte o politică de îmbătrânire activă. Decalajul rural-urban şi disparităţile regionale sunt mari.
Cheltuielile cu educaţia rămân printre cele mai scăzute din UE. Părăsirea timpurie a şcolii este foarte ridicată, în special pentru elevii din mediul rural, copiii romi şi copiii cu dizabilităţi. Nu există încă o strategie integrată, la nivel naţional, care vizează părăsirea timpurie a şcolii.
De asemenea, mai notează raportul, dobândirea de competenţe digitale este scăzută, ceea ce reprezintă provocări pentru integrarea viitoare a absolvenţilor pe piaţa muncii.
Sistemul de sănătate rămâne deficitar, necesităţile medicale nesatisfăcute au crescut, cu lacune urban-rural mari şi acoperire redusă pentru grupurile cu venituri mici şi persoanele în vârstă.
În domeniul cercetării-inovării rezultatele slabe împiedică tranziţia către o economie bazată pe cunoaştere. România are în continuare unul dintre cele mai scăzute niveluri de cheltuieli publice şi private pentru cercetare şi dezvoltare în Uniunea Europeană, afectând negativ calitatea ştiinţifică şi difuzarea tehnologiei între firme.
În plus, corupţia continuă să fie o problemă majoră pentru mediul de afaceri din România.
