Război în Ucraina. Din 3,69 milioane de ucraineni care au intrat în România de la izbucnirea războiului 120.700 au aplicat pentru şedere, iar 740 şi-au găsit un loc de muncă prin ANOFM

♦ Cei mai mulţi cetăţeni ucraineni refugiaţi înregistraţi în evidenţele ANOFM au fost în Bucureşti şi judeţele Suceava, Maramureş, Arad, Bihor, Galaţi, Timiş şi Cluj

♦ Angajările au fost atât pe poziţii de top, middle management, dar şi de specialişti sau ca muncitori calificaţi şi necalificaţi. Companii din industriile retail, alimentară, IT, HoReCa, automotive şi construcţii au angajat în principal cei mai mulţi ucraineni.

De la izbucnirea răz­boiului din Ucraina, un număr de peste 3,69 milioane de ucraineni au intrat în România, puţin peste 120.700 de au aplicat pentru şedere, 1.510 dintre ei s-au înregistrat pentru locuri de muncă la ANOFM, iar 740 şi-au găsit un loc de muncă astfel, arată datele de la Inspectoratul General de Imigrări, Poliţia de Frontieră şi ANOFM, centralizate de Ziarul Financiar.

Astfel, datele de la Inspectoratul General de Imigrări arată că au fost emise 120.712 de permise de şedere de protecţie temporară pentru cetăţeni ucraineni, iar 4.400 de ucrai­neni au cerut azil în România din martie 2022 şi până pe 6 martie 2023.

Un număr de 1.510 cetăţeni ucrai­neni s-au înregistrat în evidenţele agenţiilor teritoriale din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) pentru a beneficia de servicii de informare, consiliere profesională şi de mediere a muncii, iar 740 dintre ei au găsit astfel un loc de muncă.

„Cunosc atât ucraineni care s-au angajat, cât şi companii care au angajat refugiaţi. Angajările au fost atât pe poziţii de top, middle management, dar şi de specialişti sau ca muncitori calificaţi şi necalificaţi. Companii din industriile retail, food, IT, HoReCa, automotive şi construc­ţii au angajat în principal cei mai mulţi ucraineni”, a spus pentru ZF So­rina Faier, executive manager al com­paniei de recrutare Elite Searchers.

Cei mai mulţi cetăţeni ucraineni re­fu­giaţi înregistraţi în evidenţele ANOFM au fost în judeţele: Bucureşti (279), Suceava (116), Mara­mureş (110), Arad (106), Bihor (88), Galaţi (87), Timiş (78) şi Cluj (70).

Printre locurile de muncă pentru care au fost angajaţi cetăţenii ucraineni sunt: confecţioneri cablaje auto, specialişti industria auto, con­fecţio­neri indutria textilă, muncitori în domeniul construcţiilor, violonist, şoferi, meserii din industria HoReCa, reprezentaţi comerciali, pescari, cofetari, pedagogi, mecanici auto, IT, patiseri, ospătari, ambalatori, bucătari, operatori prelucrare date, frizeri, manichiuriste, cosmeticiene, îngrijitori spaţii verzi, manipulant marfă, muncitori în industria alimentară, necalificaţi în domeniul electricitatii, necalificaţi în întreţinerea de drumuri, chimist industria textilă, lucrători vânzări auto, operatori maşini, lucrători sociali, translatori, muncitori în industria de aeronave, tehnician dentar, inginer, arhitect manager, inginer proiectant, muncitor necalificat în turnarea metalelor neferoase, inginer nave, director vânzări, controlor calitate, operatori mase plastice, părinte social, macaragii macarale plutitoare, agent navă, fotografi sau funcţionari administrativi.

Numărul angajatorilor care sunt dispuşi să angajeze cetăţeni ucraineni a ajuns la 340, companii care au pus la bătaie 4.473 locuri de muncă vacante disponibile şi pentru aceste persoane.

Domeniile de activitate pentru locurile de muncă vacante declarate de angajatori sunt: restaurante, fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule, fabricarea altor articole de îmbrăcăminte, fabricarea de mobilă; fabricarea altor fire şi cabluri electrice şi electronice; fabricarea încălţămintei, hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare.

Cele mai multe locuri de muncă oferite de angajatori sunt pentru: muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, ambalator manual, muncitor necalificat în industria confecţiilor, confecţioner-asamblor articole din textile, lucrător bucătărie, ajutor de ospătar, manipulant mărfuri.

De altfel, raportul intitulat „Fleeing Ukraine” realizat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) arat că aproape jumătate (49%) dintre ucrainenii care locuiesc în România doresc să se întoarcă în Ucraina, cea mai mare rată în raport cu media de 35%. În acelaşi timp, proporţia de ucraineni care spun că au fost trataţi incorect la un moment dat a fost cea mai scăzută în România (40%).