♦ Analiştii financiari, consultanţii fiscali sau reprezentanţii mediului de business sunt de părere că pachetul fiscal-bugetar propus de guvern, un document masiv de peste 150 de pagini în total, va avea recul în economie, care deja încetineşte vizibil. Bulversarea produsă de modificările fiscale va pune investiţiile în aşteptare, pentru că, în multe cazuri, şi acum la 100 de metri înainte de publicarea în Monitorul Oficial, măsurile nu sunt clare ♦ „Ca de obicei în ultimii 20 de ani, exact când economia încetineşte şi trebuie să luăm măsuri să o susţinem, noi creştem taxarea“ ♦ „Dincolo de gravitatea încălcării flagrante a unor principii juridice, o altă consecinţă este aceea a îngheţării imediate a deciziilor de investiţii, până la risipirea ceţii şi asanarea hăţişului noilor reglementări“ ♦ Pune o presiune importantă pe sectorul privat deja încercat de creşterea semnificativă a costurilor cu materiile prime şi utilităţile. Este inoportun şi va genera un recul al economiei ♦ „De departe cea mai păguboasă măsură este impozitul minim pentru contribuabilii cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro care se va duce în preţuri“ ♦ „Eliminarea excepţiilor, bună în principiu, trebuia făcută gradual şi în niciun caz la pachet cu alte măsuri“.
Principalele măsuri fiscale din pachetul fiscal asumat de guvernul Ciolacu:
► Creşte impozitarea microîntreprinderilor: 1% pentru cele care au o cifră de afaceri de până în 300.000 lei (60.000 euro) – până acum era 500.000 lei; 3% pentru cele care au afaceri mai mari de 300.000 de lei (până acum era 1%);
► Impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care au o cifră de afaceri care depăşeşte 50 mil. euro (250 mil. lei). Dacă impozitul pe profit este mai mare de 1% din cifra de afaceri, se plăteşte impozit pe profit de 16. Din cifra de afaceri luată în considerare se scad investiţiile, amortizarea, stocurile, accizele etc;
► Impozit 2% la bănci pe veniturile din dobânzi, taxe şi comisioane ale băncilor. Băncile vor plăti un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025, iar în 2026 vor reveni la o taxă de 1%. Varianta iniţială prevedea un impozit de 1%;
► Creşte TVA de la 9 la 19% pentru următoarele categorii: berea fără alcool şi alimentele cu zahar adăugat al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs;
► Creşte TVA la vânzarea locuinţelor noi de la 5% la 9% pentru apartamente cu preţuri de până la 600.000 lei (120.000 euro);
► Impozit suplimentar pentru veniturile/bunurile de lux: persoanele fizice care deţin imobile cu o valoare mai mare de 500.000 euro vor plăti un impozit suplimentar de 0,3% pe diferenţa dintre plafon şi valoarea proprietăţii;
► Taxă specială pentru maşinile mai scumpe de 75.000 euro;
► Se elimină scutirea de impozit pe venit în IT (10%) pentru veniturile care depăşesc 10.000 lei brut;
► Se introduce CASS (10%) pentru angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară;
► Voucherele de vacanţă vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuţie de asigurări de sănătate de 10% (CASS) şi se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei;
► Veniturile persoanelor fizice a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%;
► Cresc accizele la ţigări şi alcool;
► Taxa pe valoarea adăugată pentru biletele la spectacole, concerte, evenimente culturale şi sportive va fi de 9%;
► Sistemul e-factura va deveni obligatoriu de la 1 iulie 2024;
► Pentru PFA, se menţine sistemul actual de plafoane de 6-12-24 salarii minime, dar se introduce un plafon suplimentar de 60 de salarii minime;
► Numărul total al funcţiilor de secretari de stat, consilieri, subsecretari vicepreşedinţi se reduce până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024 cu minimum 25%;
► Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, se desfiinţează;
► Se plafonează sporurile de condiţii vătămătoare pentru angajaţii din domeniul public la maximum 1.500 lei.
Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti:
► Acest pachet fiscal introduce taxe noi, măreşte semnificativ taxe existente. Pune o presiune importantă pe sectorul privat deja încercat de creşterea semnificativă a costurilor cu materiile prime şi utilităţile. Este inoportun şi va genera un recul al economiei, deja aflată în impas (producţia industrială este pe minus de ceva timp). Deşi se mizează pe un efect izolat la nivelul sectoarelor vizate, cel care va plăti, în final, va fi tot omul obişnuit.
► Eliminarea excepţiilor, bună în principiu, trebuia făcută gradual şi în niciun caz la pachet cu alte măsuri. Agricultura şi construcţiile sunt cele mai afectate de acest pachet în opinia mea. Foarte probabil să obţinem mai puţin decât se aşteaptă de la acest pachet fiscal şi să nu mai putem evita creşterea de TVA cu 2-4%.
Emilian Duca, consultant fiscal:
► Măsurile legislative vor conduce la o creştere a încasărilor la buget însă, cel mai probabil şi vizibil, din anul 2024. În anul 2023, ar urma să îşi producă efectele măsurile de combatere a evaziunii fiscale al căror impact depinde decisiv de capacitatea administrativă a organelor de control fiscal. Practic, pentru anul 2023 estimez că o creştere de venituri va fi realizată mai degrabă prin majorarea salariului minim brut pe economie (care nu este reglementat de această lege) decât prin măsurile de combatere a evaziunii.
► De departe cea mai păguboasă măsură este impozitul minim pentru contribuabilii cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro care se va duce in preţuri şi va genera pierderi în sectoarele cu preţuri reglementate cum sunt distribuţia de medicamente şi de energie electrică.
René Schob, tax partner, head of tax and legal, KPMG in Romania:
► Cele aproape 2.000 de firme cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane euro, indiferent de sectorul în care activează (doar furnizorii, transportatorii şi distribuitorii de energie electrică şi gaze naturale sunt excluşi), ce vor plăti impozitul minim pe cifra de afaceri, vor avea o surpriză neplăcută, căci se vor confrunta cu o incertitudine privind calculul bazei impozabile, adică a cifrei de afaceri la care se aplică cota de 1%.
► În acest moment, companiilor li se spune prin lege doar că vor putea să excludă din bază active şi amortizări, fără să li se explice care sunt acestea, ele urmând să afle detaliile printr-un ordin de ministru, care va face, doar atunci, selecţia categoriilor de active eligibile, pe baza unor criterii legate de natura activităţii desfăşurate. Stabilirea bazei de impozitare printr-un act juridic de putere inferioară legii, discreţionar, printr-un ordin de ministru, este fără precedent, mai ales că acesta ar putea fi publicat după începerea anului fiscal vizat. Dincolo de gravitatea încălcării flagrante a unor principii juridice, o altă consecinţă este aceea a îngheţării imediate a deciziilor de investiţii, până la risipirea ceţii şi asanarea hăţişului noilor reglementări.
Sorina Faier, managing partner, Elite Searchers
► Măsurile fiscale, cum ar fi schimbarea taxelor şi impozitelor, pot influenţa direct modul în care companiile operează, afectând astfel şi modul în care acestea îşi gestionează resursele umane.
► O schimbare fiscală semnificativă poate determina companiile să analizeze mai atent bugetul alocat recrutării şi să restrângă cheltuielile în acest domeniu, în încercarea de a-şi menţine profitabilitatea. Acest lucru poate însemna o reducere a posturilor disponibile sau creşterea cerinţelor pentru ocupanţii acestora, astfel încât compania să poată face faţă noilor reguli fiscale impuse.
► De asemenea, măsurile fiscale pot influenţa deciziile companiilor în ceea ce priveşte dezvoltarea şi promovarea angajaţilor. O creştere a impozitelor poate determina companiile să fie mai puţin dispuse să investească în formarea şi dezvoltarea angajaţilor lor, motivându-i astfel să găsească angajaţi cu profil mai potrivit direct pe piaţă. Acest lucru poate duce la o scădere a oportunităţilor de carieră pentru angajaţii existenţi şi poate face mai dificilă tranzacţia între joburi.
Radu Burnete, directorului executiv al confederaţiei patronale Concordia:
► Pachetul de măsuri fiscale pentru care guvernul şi-a angajat ieri răspunderea în faţa Parlamentului are încă multe aspecte problematice pe care noi vom continua să le semnalăm şi pe care vom continua să le discutăm cu actuala coaliţie de guvernare, în speranţa că le vom putea corecta.
► Îmi aduc aminte că în septembrie 2022, când Guvernul României a adoptat la fel de intempestiv un pachet pentru preţurile la energie, am spus că nu va trece o lună până ne vom întoarce să-l amendăm. Şi aşa a fost. Acum cred la fel, că aceste măsuri fiscale vor necesita multe ajustări pe măsură ce guvernanţii vor înţelege unde au greşit.
► Susţinem principiile pe care Guvernul României le-a subscris acestui pachet, anume sustenabilitatea finanţelor publice şi o povară egală între mediul public şi cel privat, eficientizarea cheltuielilor bugetare, combaterea evaziunii şi echilibrarea sistemului fiscal astfel încât să existe contribuţii echitabile, însă nu credem că textul acestui pachet le reflectă aşa cum trebuie, ba chiar uneori este contrar.
Ovidiu Dîmbean-Creţa, rector, şcoala de business ASEBUSS:
► Asistăm la o creştere a apetenţei pentru inovaţie în mediul de business din România. Managerii şi antreprenorii români sunt mai curajoşi şi şi-au dat seama că nu trebuie să mai aştepte până când produsul sau serviciul nou funcţionează perfect ca să îl lanseze. Investiţia în inovaţie a fost prioritară pentru managerii şi antreprenorii români în 2023, însă incertitudinea generată de noul pachet de măsuri fiscale ar putea să mai taie din acest avânt investiţional în următorul an.
Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România
► Ca de obicei în ultimii 20 de ani, exact când economia încetineşte şi trebuie să luăm măsuri să o susţinem, noi creştem taxarea. Acest lucru se numeşte politică fiscală prociclică şi am avut-o întotdeauna, inclusiv în criza anterioară.
► Acum economia încetineşte şi venim cu o taxare suplimentară care automat va duce la o încetinire mai pronunţată a economiei. De ce? Pentru că atunci când am avut perioade de creştere economică puternică, nu am creat spaţiu fiscal suficient pentru a avea bani atunci când avem nevoie de ei.
► Eram undeva la o prognoză de 3%, dar analiştii au redus proiecţiile de creştere economică, de la 2,9% la 2,1% în ultimul sondaj CFA România. Reducerea creşterii economice va însemna o creştere ceva mai lentă a salariilor. Cu o creştere economică mai puternică, creşterea de salarii era mai mare.
Bogdan Hossu, liderul sindicatului CNS „Cartel Alfa”:
► Este evident că majoritatea măsurilor fiscale aşa cum au fost în varianta în care am avut acces se aplică salariaţilor. Într-o formă sau alta, ei sunt direct afectaţi.
► Există nişte incoerenţe. Dacă putem înţelege că suntem într-o situaţie de criză, nu înţelegem incoerenţele care s-au făcut în actul normativ pe care şi-a asumat răspunderea guvernul.
► Pe de o parte, în prezentarea ministrului de finanţe s-a spus că practic actul normativ are trei capitole: modificări ale Codului Fiscal care se aplică însă de la 1 ianuarie 2024 şi care vor aduce la bugetul de stat în plus 25 mld. lei, modificări în reforma administrativă şi de personal, care se aplică imediat, de la 1 octombrie şi vor aduce până la sfârşitul anului un aport în plus de 10 mld. lei, şi măsuri de combatere a evaziunii fiscale, care se aplică tot de la 1 octombrie şi vor aduce în plus aproximativ 5 mld. lei până la sfârşitul acestui an. Dacă facem calculul, rezultă că în acest an aport în plus este de 15 mld. lei, iar toţi decidenţii spun că au de acoperit o deficienţă de 30 mld. lei pentru acest an, deci cam jumătate. Întrebarea este ce calcul şi-au făcut şi cum este justificat.
► În al doilea rând, noi înţelegem că situaţia de criză este a tuturor, deci ţinând cont că este a tuturor nu am înţeles de ce anumite categorii din societate sunt privilegiate. De exemplu, se taie drepturile marginale pentru IT, pentru cei din agricultură şi pentru cei din construcţii, dar, în acelaşi timp, parlamentarii şi-au majorat indemnizaţia de deplasare în acest an în februarie şi nu li s-a tăiat acea creştere de 25%.
► Pe de altă parte, înţelegem că s-a introdus CASS la tichetele de masă şi tichetele de vouchere de vacanţă, deci practic vor avea ca efect o scădere a veniturilor oamenilor care beneficiau de aceste instrumente. Dar dacă se elimină avantajele pentru unul, nu înţelegem de ce se păstrează avantajele pentru alţii. Ar trebui să existe aceeaşi măsură pentru toată lumea, dacă se doreşte realmente o strângere pentru că suntem într-o situaţie de criză.
► Măsurile în general sunt de aducere a unor bani suplimentari la bugetul de stat, dar măsurile de bună gestiune sau de administrare corectă sunt foarte mici comparativ cu efortul pe care îl face restul populaţiei.
Ioana Arsenie, strateg financiar Trusted Advisor:
► Ne aşteptăm la conformare fiscală din partea IMM-urilor, însă, la final, profitul net scade şi vor exista ajustări în bugetele de venituri şi cheltuieli. Unele companii anunţă restructurări, mai ales în zonele administrative şi de construcţii, şi observăm candidaţi pe piaţa muncii care caută alte locuri de muncă. Pentru antreprenori, este foarte dificil să atragă forţă de muncă calificată la bugete corecte în aceste condiţii, iar unii s-ar putea să se întrebe dacă ar trebui să continue afacerea cu baza pe bugetele şi ipotezele fiscale de la 1 ianuarie.
► Creşterea taxării pentru microîntreprinderi se aplică simplu prin triplarea cotei şi este uşor de verificat. Opinia mea este că sistemul de impozitare pentru companiile mici trebuie să fie simplificat, iar impozitul pe profit de 16% nu aduce beneficii semnificative în comparaţie cu neclarităţile, lipsa de transparenţă şi complexităţile administrative pe care le implică acest sistem de impozitare.
Dumitru Chisăliţă, analist în energie, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă
► Statul îşi bazează acţiunile pe taxe şi impozite, ceea ce este un lucru absolut normal. Totuşi, în acelaşi timp, statul are şi rolul de a influenţa anumite direcţii care să contribuie la dezvoltarea societăţii în care trăim.
► Apreciez că o creştere a fiscalităţii, care să elimine ineficienţa şi ineficacitatea companiilor din domeniul energiei, ar fi fost o modalitate prin care s-ar fi putut aduna mai mulţi bani decât măsurile actuale şi ar fi adus beneficii românilor. Unele dintre măsurile fiscale se vor reflecta în facturile românilor (cum ar fi creşterea redevenţei pentru transportul gazelor), în timp ce altele se vor resimţi în câteva luni (cum ar fi impozitarea cifrei de afaceri).
