Rectificare bugetară: guvernul taie de la rechizitele şcolarilor 100 mil. euro, de la fonduri europene şi Transporturi ca să dea mai mulţi bani pentru salarii şi pensii la SRI, la primăriile rămase fără bani şi pentru contribuţia la bugetul UE

Cu alte cuvinte, sunt estimate venituri bugetare mai mari, dar aceasta nu pe baza unei creşteri economice peste aşteptările iniţiale, evaluată la 5,5%, ci prin ree­va­­luarea produ­su­lui intern brut prin inflaţie, adică prin creşterea defla­torului PIB. Veniturile iniţiale la bugetul ge­neral consolidat erau de 341,5 mld. lei, iar chel­tuielile iniţiale la bugetul general consolidat erau de 367 mld. lei. Noul PIB pentru 2019 este estimat, conform Comisiei Naţionale de Prognoză, la 1.031 mld. lei faţă de 1.022 miliarde de lei, PIB-ul nominal în varianta iniţială de buget.

Cheltuielile sunt la rândul lor majorate la nivel ge­neral cu 3,9 miliarde de lei, astfel încât de­ficitul bugetar asumat pe 2,67% din PIB se păstrează.

Pe primele şase luni, veniturile la bugetul general consolidat au fost de 148,6 mld. lei, în creştere cu 13% în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.
Prin rectificarea pozitivă, deşi evoluţia bugetată fusese la plus 16%, se mizează pe o creştere anuală de plus 17% a veniturilor, gu­vernul fiind practic mai optimist decât la înce­putul anului. Din acest punct de vedere este po­sibil să primească un aviz negativ de la Con­siliul Fiscal ca şi la rectificările bugetare anterioare.

De unde vin însă sursele supli­men­tare de bani la buget în vi­ziunea Ministerului de Finanţe? În primul rând, din creşterea încasărilor din impozitul pe pro­fit cu 1,6 mld. lei faţă de prognoza an­terioară.

Finanţele explică faptul că se bazează pe noi măsuri asumate de ANAF la colectarea impozitului pe venit, precum şi o suplimentare a colectării impozitului pe profit de la bănci.

Pe locul doi în topul veniturilor suplimentare sunt veniturile din accize, unde se aşteaptă aproape 500 de milioane de lei în plus ca urmare a majorării accizei pe ţigări şi introducerea accizei pe băuturi ră­c­oritoare cu un conţinut ridicat de zahăr.

Taxa pe activele bancare, care este inclusă la im­pozite şi taxe pe proprie­tate, ar urma să aducă un supli­ment la buget de circa 350 milioane de lei.

În relaţia cu UE, sumele pri­mite de la UE şi pre­finanţări pentru cadrul financiar 2014-2020 se contabilizează cu un minus de 1,1 mld. lei, însă acest flux negativ este compensat de alte sume primite de la Uniunea Europeană în cadrul obiectului convergenţă, cu un pus de 1,8 mld. lei.

În cadrul rubricii de cheltuieli ale bu­ge­tu­lui de stat- care se majorează cu 285 de mi­lioane de lei - cele mai mari sume sunt aferente trans­fe­ru­rilor către unităţile administraţiei publice, în valoare de 1,35 mld. de lei, ceea ce înseamnă că guvernul aco­peră minusurile din administraţia locală.

Pe partea de venituri, de altfel, bugetul general al judeţelor, oraşelor şi comunelor este în creştere cu 3,7 mld. lei. În schimb, bu­getul public de pensii are veniturile di­minuate cu 1,4 mld. lei, iar la fondul na­ţional de sănătate veniturile cresc modest cu doar 45 milioane de lei. Pe ministere, cea mai mare economie se face la Ministerul Educaţiei, de 1 mld. de lei.

Principalele două surse de economii la Ministerul Educaţiei sunt la cheltuieli de personal cu 400 de milioane de lei şi la asistenţă socială, unde se diminuează cheltuielile cu 440 mil. lei din cauză că Programul „Merg la Şcoală“, bu­getat la începutul anului, nu a fost legiferat. Prin acest program, fiecare elev din clasele I-XII ar fi urmat să primească 250 de lei pe an pentru achiziţia de cărţi, rechizite şi echipament sportiv.

Programul a fost anulat pentru că, aşa cum se afirmă în proiectul de rectificare bugetară, „actul normativ necesar derulării nu a fost promovat“.

Ministerul Fondurilor Europene pierde aproape 700 de milioane de lei din care cea mai mare parte, de 660 de milioane de lei, la proiecte de finanţare nerambursabile.
Ministerul Cercetării pierde 370 de milioane de lei, din care cea mai mare parte sunt reduceri la proiecte cu finanţare europeană.

Ministerul Agriculturii pierde 300 de milioane de lei, din care cea mai mare parte - 270 de mi­lioa­ne de lei - transferuri între unităţi ale administraţiei pu­blice.

Ministerul Transporturilor pierde 130 de mi­lioa­ne lei din care cea mai mare parte, 70 mi­lioa­ne de lei, de la proiecte cu finanţare neram­bur­sa­bilă.

Unul dintre câştigătorii rectificării bugetare este Serviciul Român de Informaţii, unde chel­tuie­lile de personal primesc în plus aproape 400 de milioane de lei.

Guvernul vine să corecteze o anomalie în construcţia bugetului pe 2019 prin sub bugetarea Ro­mâ­niei la bugetul Uniunii Europene, astfel încât alocă la rectificare 2,1 mld. lei la capitolul Mi­nis­terul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale pentru con­tribuţia României la bugetul UE.

Per ansamblu, guvernul se bazează pe venituri supli­mentare din restrcturarea obligaţiilor bu­ge­tare restante, pe reducerea evaziunii fiscale, pe taxa pe activele bancare şi pe noua acciză la bău­turile răcoritoare cu zahăr, pentru a acoperi nevoile de cheltuieli mai mari, cu salariile şi pensiile din Serviciul Român de Informaţii, cu contribuţia României la bugetul UE, subbugetată iniţial, şi pentru a acoperi cheltuielile autorităţilor publice, ale primăriilor rămase fără bani pentru că au majorat salariile la funcţionari.