• Leu / EUR4.7607
  • Leu / GBP5.4399
  • Leu / USD4.2653
Eveniment

România a pierdut 1,4 miliarde de euro din PNDR pentru că fermierii nu au avut bani de cofinanţare

România a pierdut 1,4 miliarde de euro din PNDR pentru că fermierii nu au avut bani de cofinanţare

Autor: Roana Rotaru

29 mar 2016 499
Cofinanţarea pentru proiectele dezvoltate prin PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală) înseamnă în medie 30% dintr-un proiect la care se adaugă cheltu­ielile legate de TVA, care, în astfel de cazuri, nu sunt cheltuieli eligibile.

Băncile, guvernul şi autorităţile locale nu au ştiut să dezvolte linii de credit sau programe de ajutor pentru potenţialii beneficiari ai fondurilor de dezvoltare rurală. Într-o ţară în care  jumătate din populaţie trăieşte în mediul rural, care cheltuieşte pe ajutoare sociale 75 de miliarde de lei anual, nu s-au găsit 4 miliarde de lei pentru confinanţarea programelor de dezvoltare rurală, care în ultimă instanţă înseamnă investiţii în dezvoltare.

„Au picat multe proiecte din cauza cofinanţării. Este o problemă pentru că multe dintre societăţile care au aplicat erau start-up-uri, iar când s-au dus la bancă fără un istoric, s-au lovit de un refuz. Băncile, în momentul de faţă, nu mai creditează pentru fonduri europene fără un istoric sau un codebitor, deci solicită un istoric de cel puţin trei exerciţii financiare încheiate ca să vadă că există capacitatea de rambursare, chiar şi în eventualitatea unui eşec al proiectului. O soluţie ar putea fi o politică mai relaxată a băncilor privind fondurile europene, poate o conlucrare a ministerului cu băncile cred că ar fi necesară“, a declarat pentru ZF, Radu Moldoveanu, managing partner la Smart Business Projects, firmă specializată pe consultanţă pentru fonduri UE.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) admite că principalele motive pentru care nu s-a atins un grad de absorbţie de 100% pe fondurile de dezvoltare rurală în exerciţiul financiar 2007 - 2013 sunt „indisponibilitatea beneficiarilor de a asigura cofinanţarea (din cauza modului defectuos de dimensionare a pro­iectului raportat la capacitatea reală de cofi­nanţare privată), precum şi a condiţiilor restric­tive impuse de către instituţiile financiare“, argumente confirmate şi de un reprezentat al industriei lactatelor. „Ne întrebăm de ce fermierii români accesează greu fonduri europene, vă spun eu de ce! Că nu au cofinanţarea aia 25-30%, plus TVA-ul la inputuri, ajungi la 40%. Dacă sunt 10 miliarde de euro de absorbit pe PNDR mai trebuie să vină şi românul cu cofinanţare, dar de unde să-i ia, pentru că ei sunt decapitalizaţi, iar băncile sunt reticente să acorde împrumuturi fermierilor. Un fermier olandez din România are cerinţe de creditare mult mai mari aici decât în Olanda“, a declarat recent într-un interviu Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale din Industria Laptelui.

Prin PNDR 2007 - 2013, România a avut la dispoziţie peste 9 miliarde de euro pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală, din care a reuşit să aceeseze în jur de 85%, adică în jur de 7,6 miliarde de euro, cât reprezintă plăţile efectuate de Agenţia Naţională de Investiţii Rurale (AFIR) către beneficiari, conform reprezentanţilor MADR.

Cele mai multe proiecte depuse în exerciţiul financiar anterior au fost pentru măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri“, pentru care au fost depuse peste 12.000 de proiecte de către tinerii interesaţi să îşi deschidă o afacere în agrobusiness, măsură pentru care s-au efectuat plăţi de peste 305 milioane de euro. Ca valoare, cei mai mulţi bani din fondurile europene destinate agriculturii prin PNDR 2007-2013 au mers spre modernizarea exploataţiilor agricole, măsură pentru care au fost efectuate plăţi totale de peste 660 milioane de euro.

Prin PNDR 2014 - 2020, România are la dispoziţie 8 mld. euro pentru investiţii în agri­cultură şi dezvoltare rurală, cu 1 mld. euro mai puţin decât în mandatul anterior, pentru care MADR şi-a propus un grad de absorbţie de 100%, având în vedere experienţa acumulată şi faptul că plăţile pot fi efectuate până în 2023.

În 2016, AFIR a anuţat în jur de 200 de evenimente de informare pentru fermieri desfăşurate în diferite judeţe din ţară, iar Ministerul Agriculturii a anuţat recent lansarea programului „Clasa de mijloc la sate“, menită să vină în ajutorul agricultorilor sau locuitorilor de la sate. Principalele schimbări prevăzute în acest program sunt eliminarea cofinaţării pentru anumite măsuri, eliminarea dublei impozitări pentru producătorii agricoli care se asociază, precum şi creşterea numărului  de potenţiali beneficiari prin modificarea condiţiilor de eligibilitate.

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7607
Diferență: 0
Ieri: 4.7607
Azi: 4.2653
Diferență: 0
Ieri: 4.2653
Azi: 5.4399
Diferență: 0
Ieri: 5.4399
Azi: 4.2267
Diferență: 0
Ieri: 4.2267