România trebuie să treacă în „Liga I“ a statelor din UE în următorul deceniu. Obiectivul este posibil doar prin educaţie şi sănătate

Indicele dezvoltării umane (IDH) este calculat de Programul Naţiu­nilor Unite pentru Dezvoltare  în funcţie de trei dimensiuni: valoarea pro­dusului intern brut/ locuitor la pa­ritatea puterii de cumpărare (PPP) ex­pri­mată în dolari, speranţa de viaţă la naştere (ani) şi educaţia (numărul mediu al anilor de şcolarizare a adulţilor peste 25 de ani şi anii de şcolarizare care se aşteaptă să fie urmaţi la nivelul copiilor). Valoarea IDH este clasi­ficată în 4 clase: foarte înaltă (mai mare sau egală cu 0,8), înaltă (între 0,7 şi 0,8), medie (între medie 0,55 şi 0,7), redusă (sub 0,55).

„Obiectivul global al României pentru anul 2025 este depăşirea valorii de 0,8 a in­di­ce­lui de dezvoltare umană, în prezent aceasta fiind de 0,785. Doar România şi Bul­ga­ria nu sunt în «liga celor mari» din UE, suntem cetăţeni de categoria a doua, ai divi­ziei B, în afara clubului“, a spus Mereuţă.

Indicele IDH a fost conceput după ce Or­ganizaţia Naţiunilor Unite a constatat, analizând situaţia din anii ’80, că bunăstarea şi dezvoltarea membrilor unei societăţi prin utilizarea unui singur indicator – valoarea PIB per locuitor (la preţuri curente sau la paritatea puterii de cumpărare)- nu acoperă gradul de dezvoltare a membrilor unei societăţi. De aceea, în afara acestui indicator au fost adăugaţi la calcul şi indicatorii privind educaţia şi sănătatea.

„Din 1990 încoace, Programul Na­ţiu­ni­lor Unite pentru Dezvoltare prezintă cla­sa­men­tul a 187 de ţări din lume anual, în funcţie de valorile a trei indici. Unul este să­nă­tatea, evaluată prin speranţa de viaţă la naştere, având în vedere că acesta ţine de cali­ta­tea actului medical, de asigurarea utili­tă­ţilor, de condiţiile de locuit etc., aspecte care fac ca oamenii să trăiască mai mult sau mai puţin. A doua mărime, educaţia, se mă­soa­ră în principal prin anii de şcolarizare medii ai adulţilor de peste 25 de ani la ni­ve­lul unei ţări şi anii de şcolarizare care se aşteap­tă să fie urmaţi la nivelul copiilor. Iar a treia mărime rămâne valoarea PIB per ca­pi­ta“, a spus Mereuţă.

Cu o speranţă de viaţă de 73,8 ani, un număr mediu de 10,7 ani de şcolarizare a populaţiei de peste 25 de ani şi cu un PIB per capita de circa 17.400 de dolari la paritatea puterii de cumpărare, România s-a clasat anul trecut pe locul 54 în lume din punctul de vedere al valorii IDH.

„Muntenegru, stat care are un PIB per capita mai mic decât al României (de 14.700 de dolari / capita la paritatea puterii de cumpărare), se află pe locul 51 în clasament în funcţie de IDH, cu trei locuri deasupra României. Calitatea actului medical şi a educaţiei medicale a populaţiei concretizată în speranţa de viaţă determină devansarea României“, a mai spus profesorul Mereuţă.

Bulgaria, care se poziţionează pe locul 58 în lume în funcţie de nivelul de dezvoltare umană, are o speranţă de viaţă de 73,5 ani, un număr mediu de 10,8 ani de şcolarizare pentru populaţia de peste 25 de ani şi un PIB per capita mai scăzut decât al României, de circa 15.400 de dolari/ locuior la paritatea puterii de cumpărare.

„Statul Oman din Orientul Mijlociu, exportator de petrol, are un PIB per capita la puterea de cumpărare de peste 42.000 de dolari, mai mult decât dublu decât al României. Dar este situat după noi în clasamentul IDH, fiind pe locul 60, din cauza faptului că populaţia Omanului are, în medie, 7,6 ani de şcolarizare. Acest indice arată că degeaba ai PIB per capita de peste 40.000 de dolari, dacă e distribuit inegal, iar banii ajung numai la şeici, în timp ce ma­jo­ri­tatea populaţiei are şase clase. Şi Turcia, stat care care are un PIB per capita mai mare decât noi (de aproape 18.400 de dolari/lo­cuitor la PPP), plăteşte tributul nivelului scăzut al educaţiei şi este poziţionată pe locul 69 în clasamentul IDH. În medie, locuitorii de oeste 25 de ani ai Turciei au 7,6 ani de şcoală“, a mai spus Mereuţă.

Finalizarea reformei în sănătate cu obiective precise pentru trecerea la un spor pozitiv natural al populaţiei (-3,6 ‰ în anul 2012) şi a scăderii semnificative a morta­li­tăţii infantile, precum şi finalizarea reformei în învăţământ, cu accent pe creşterea cali­tăţii procesului şi pe stabilitatea soluţiilor pe termen lung sunt fundamentale pentru ca România să îşi îmbunătăţească indicele de dezvoltare umană până în 2025.

„România este singura ţară din Uniunea Europeană în care rata mortalităţii infantile este cu 2 cifre, de 10 % în anul 2012. În materie de educaţie, se impune iniţierea în par­teneriat public privat a unui program de dez­voltare a şcolilor profesionale,  unui pachet de acţiuni concrete împotriva aban­do­nului şcolar şi pentru integrarea educa­ţională a copiilor rromi. Trebuie întărită disciplina în învăţământul preuniversitar şi creşterea semnificativă a calităţii învăţă­mân­tului universitar, astfel încât cel puţin 3 uni­versităţi româneşti să îndepli­nească criteriul de acces în Top 500 mondial. Se impune dez­voltarea susţinută a cercetării ro­mâneşti“, a mai spus  Mereuţă.

Transpunerea în practică a cerinţelor celor două direcţii - îmbunătăţirea indica­to­rilor de educaţie şi sănătate- impune alo­carea pentru sănătate, educaţie şi cercetare, eşalonat până la nivelul anului 2025, a unor cheltuieli cu ponderi din produsul intern brut cel puţin egale cu media valorilor ţărilor din Uniunea Europeană.