Eveniment

Scăderea ponderii şi a puterii companiilor româneşti în economie se îndreaptă spre o problemă de securitate naţională, iar paradoxal, băncile străine sunt cele mai afectate de acest lucru

Scăderea ponderii şi a puterii companiilor româneşti în economie se îndreaptă spre o problemă de securitate naţională, iar paradoxal, băncile străine sunt cele mai afectate de acest lucru

Autor: Cristian Hostiuc

12.06.2016, 18:45 4308

Criza financiară şi economică a lovit în plin companiile româneşti, care s-au trezit peste noapte cu planurile date peste cap şi supraîndatorate. Pierderea de sânge a fost dramatică şi se resimte chiar şi după opt ani. Cei care au rămas în picioare nu mai au curajul să investească prea mult şi încearcă să-şi conserve poziţia în piaţă şi cash-ul pentru a nu mai ajunge în genunchi.

După cei şase ani de criză, la nivelul lui 2014, când avem ultimele date, ponderea companiilor româneşti în totalitatea afacerilor din România a scăzut la 47%, iar ponderea multinaţionalelor, companiile străine, a urcat la 49%. Regiile de stat mai aveau o pondere de 4%. Cele 423 de companii româneşti angajau 2,4 milioane de oameni şi aveau afaceri de 509 miliarde de lei. Cele 30.000 de companii străine aveau 1,18 milioane de angajaţi şi făceau afaceri de 536 de miliarde de lei la nivelul anului 2014.

Cel mai probabil, rezultatele financiare pe 2015 vor arăta că ponderea companiilor româneşti a scăzut în continuare.

Radu Timiş, proprietarul CrisTim, prezice că în 5 ani ponderea companiilor româneşti în economia României va scădea spre 30%.

Deşi ca număr companiile româneşti sunt mai multe, puterea lor este mai mică şi au pierdut bătălia pe cele mai multe pieţe cu multinaţionalele.

Primele zece companii străine din România, care sunt şi cele mai mari, au avut la nivelul anului 2015 o cifră de afaceri cumulată de aproape 22 de miliarde de euro. La polul opus, primele zece companii româneşti au avut o cifră de afaceri de  numai 4,7 miliarde de euro. Dacia, deţinută de grupul francez Renault, este cea mai mare companie din România, cu afaceri la nivelul anului 2015  de 4,3 miliarde de euro. Cea mai mare companie românească este Dedeman, deţinută de fraţii Pavăl, care pentru 2015 a raportat afaceri de 982 de milioane de euro, deci nici 1 miliard.

Datele agregate de Banca Naţională arată că foarte puţine companii româneşti mici reuşesc să treacă la statutul de companie  mijlocie cu afaceri de peste 1 milion de euro pe an. Nici nu se pune problema să ajungă în liga mare.


Citiţi şi 

Una dintre cele mai vechi şi mai secrete bănci private din lume a pus România pe lista de investiţii


Creşterea economică din ultimii ani a venit mai întâi din comenzile externe ale multinaţionalelor şi apoi din consum, din majorările salariale şi scăderile de taxe. Creşterea economică a venit mai puţin din piaţa internă, care înseamnă mai multe investiţii, mai multe locuri de muncă, taxe şi impozite şi salarii mai mari.

Paradoxal, această situaţie este resimţită cel mai bine de către sectorul bancar, care în proporţie de 85% se află în mâinile capitalului străin.

Cele mai multe companii străine, care au o pondere mai mare în economia românească , se finanţează mai mult din banii centralei şi mai puţin de la băncile care operează pe piaţa românească, chiar dacă au aceeaşi  naţionalitate.

În aceste condiţii, băncile străine trebuie să se bazeze pe companiile româneşti, care sunt însă slabe şi supraîndatorate. Aşa se face că creditarea corporate nu şi-a revenit din criză, spre disperarea centralelor bancare de la Viena, Paris, Amsterdam sau Atena.

De asemenea, firmele de consultanţă, cele mai multe străine, resimt acest lucru pentru că nu mai au “ce să vândă”. Statul mai are puţine companii de vânzare, iar companiile româneşti, care pot fi ţinta unor achiziţii, au scăzut dramatic.

Scăderea ponderii companiilor româneşti în economia României nu pare să fie pe agenda guvernului, deşi mănâncă din viitorul României. Nu există programe naţionale pentru ca firmele româneşti să devină mai puternice, deşi ele angajează cei mai mulţi oameni.

Programele de ajutoare de stat sunt desenate mai degrabă pentru multinaţionale, deşi pot aplica şi companiile româneşti.

Peste un deceniu, România se va trezi şi cu firme româneşti mai puţine şi cu locuitori mai puţini, ceea ce va afecta investiţiile, locurile de muncă şi cererea internă, plus capacitatea de a avea politici proprii.

În România, deşi are cea mai mare creştere economică din Europa, deşi se află pe lista oportunităţilor de investiţii, deşi piaţa bursieră oferă cele mai ridicate randamente, toate aceste lucruri vor dispărea peste noapte, când multinaţionalele vor vedea că nu mai au ce să cumpere sau cui să vândă.

AFACERI DE LA ZERO