Potrivit datelor-semnal ale INS, economia a crescut cu 4,8% în 2016, în vreme ce în T4 din anul trecut PIB a crescut cu 1,3% faţă de T3 2016 şi cu 4,7% faţă de acelaşi trimestru din 2015, economia recuperand în T4 ceea ce pierduse, în mod surprinzător, în T3.
Dacă statul şi-ar fi făcut investiţile planificate, economia ar fi atins, foarte probabil, o creştere de 5%, dar această supoziţie nu umbreşte observaţia că o creştere de 4,8% este oricum foarte solidă.
"Este o creştere în ton cu aşteptările şi nu reprezintă o surpriză pentru nimeni. Am avut în 2016 o serie de stimuli fiscali care au condus la acest rezultat. Nu trebuie să uităm că această creştere a fost obţinută, între altele, prin majorarea deficitului bugetar pe ESA de la 1% din PIB în 2015 spre 2,8% din PIB anul trecut. Aceşti stimuli fiscali nu-şi mai fac prezenţa în economie în acest an, într-un asemenea grad, pentru că una este să împingi deficitul de la 1% din PIB la 2,8% din PIB şi alta să-l creşti de la 2,6% în 2016 din PIB spre 2,96% din PIB în 2017", comentează Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.
Mai trasă, mai împinsă, economia a avut în 2016 cea mai bună evoluţie de după anii de criză. Salariile crescuseră în decembrie 2016 cu 11,4% faţă de decembrie 2015 (şi pentru că salariul minim pe economie a crescut de la 1.050 de lei în ianuarie 2016 la 1.250 din mai 2016, în condiţiile în care o treime dintre salariaţii Romaniei sunt plătiţi cu salariul minim pe economie).
Declinul costului de finanţare a redinamizat creditarea: potrivit datelor BNR, în 2016, volumul creditele noi de retail şi corporate au ajuns la 67 mld. lei, în creştere cu peste 5% faţă de anul precedent. Reducerea TVA cu patru puncte a produs o gaură în bugetul din 2016 de 5,5 miliarde de lei, dar a stimulat consumul şi, deci, economia, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (care reflectă cel mai bine evoluţia consumului privat) consemnand un plus de 13,5% anul trecut, făcandu-i pe mulţi producători sau vanzători să exulte.
