Eveniment

Stabilitatea politică a funcţionat în ultimii doi ani, dar rocada ar putea aduce conflicte în guvern şi coaliţie. Cu grevele la uşă, nu e uşor pentru PSD, dar pentru PNL care cade în sondaje, e mult mai greu


Klaus Iohannis, preşedintele României, predă şefia guvernului la PSD.

Klaus Iohannis, preşedintele României, predă şefia guvernului la PSD.

Autor: Răzvan Botea

13.06.2023, 08:22 385

Premierul liberal Nicolae Ciucă a demisionat şi va fi înlocuit cu preşedintele PSD, Marcel Ciolacu. Alianţa PNL-PSD a fost făcută în numele stabilităţii. Preşedintele Klaus Iohannis (PNL) a încălcat „contractul“ cu alegătorii săi şi şi-a împins partidul într-o alianţă cu PSD care, în această săptămână, va prelua şefia guvernului.

Preşedintele Klaus Iohannis nu va mai deţine controlul guvernului atunci când la şefia executivului - în câteva zile -  va veni social-democratul Marcel Ciolacu, aşa cum este programat. Acest lucru înseamnă că raporturile de putere în guvern între cele două partide se schimbă şi PSD devine vioara întâi.

Puterea într-o ţară democrată este sprijinită de trei pilon – puterea legislativă (parlamentul), judecătorească şi executivă. La unii puterea executivă este fie a guvernului, fie a preşedintelui. În Germania este a guvernului, în SUA sau Franţa este a preşedintelui. Noi avem o putere executivă împărţită între guvern şi preşedinte. Cât timp PNL a deţinut poziţia de prim-ministru prin Nicolae Ciucă, Klaus Iohannis (venit de la PNL) a avut controlul guvernului. Acum că premierul este de la PSD, Klaus Iohannis pierde controlul guvernului.

Premierul Nicolae Ciucă şi-a depus ieri mandatul şi odată cu demisia sa, guvernul Ciucă se dizolvă de asemenea. Conform înţelegerii de la finalul anului 2021, PSD urmează să preia şefia guvernului până la alegerile parlamentare din 2024. În aceste condiţii, preşedintele Iohannis, care practic era la conducerea guvernului, cedează puterea administrativă către Marcel Ciolacu. Toate acestea ar putea să însemne începutul unei competiţii între cele două mari partide de la guvernare.

„Îmi închei activitatea ca prim-ministru. La nivelul coaliţiei încep procedurile pentru efectuarea rocadei. O să merg să-mi depun mandatul la preşedintele României. Vom avea un guvern interimar. Noi ne-am propus ca până joi să avem un guvern învestit“, a anunţat luni Nicolae Ciucă.

Din acest moment, preşedintele României organizează consultări cu toate partidele politice, consultări care ar trebui să fie doar formalităţi în situaţia dată. Nu este însă clar ce va face UDMR, pentru că nu vrea să lase din mână Ministerul Dezvoltării, de unde se duc banii la primării, şi fuge de Ministerul Fondurilor Europene.

„Partenerii noştri cunosc intenţiile noastre: prima opţiune pentru noi este respectarea protocolului, deoarece cuvântul dat, actul semnat ne obligă; totodată fără Ministerul Dezvoltării nu putem continua“, a spus Kelemen Hunor.

Până la închiderea ediţiei tipărite a Ziarului Financiar, preşedintele Klaus Iohannis nu a făcut nicio declaraţie publică privind numirea noului premier. 

 

Misiunea noului guvern este grea

Cu inflaţia care încă se ţine tare, cu încetinirea economică din România şi din zona euro, cu proteste ale medicilor şi ceferiştilor care bat la uşă şi cu găuri în buget, misiunea noului guvern, indiferent care va fi, este grea.

Marcel Ciolacu, viitorul premier, conform înţelegerii cu liberalii, ar urma să prea şefia executivului într-un moment în care bugetul de stat este în derapaj, cu o gaură de 9 mld. de lei la venituri şi cheltuieli care cresc cu 16%, în loc să crească cu 9%, cât era programarea.

„Deficitul bugetar trebuie redus. Probabil că deficitul va fi mai mare decât anticipările, va merge probabil spre 5% din PIB în acest an“, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România.

Până la finalul lui 2024, România trebuie să ajungă cu deficitul bugetar la 3% din PIB, conform acordului cu Comisia Europeană şi la care se uită atent şi agenţiile de rating. Cu toate acestea, este de părere Codirlaşu, Bruxellesul s-ar putea să fie deschis la negocieri pe acest subiect, întrucât sunt probleme în economie peste tot.

„Suntem şi în procedura de deficit excesiv, dar probabil că va fi spaţiu de negociere, pentru că situaţia globală este complicată. Fiind deficit mai mare, trebuie împrumutat mai mult. De asemenea, un deficit mai mare pune presiuni inflaţioniste şi pe deficitul de cont curent“,

Situaţia nu este roz în economie, dar nici nu se poate vorbi în aceste moment de o recesiune în România, mai completează economistul: „Nu este roz, dar nici recesiune şi nici perspective de recesiune. Probabil că anul viitor economia o să revină la rate mai mari de creştere. Trebuie mai degrabă atenţie la cheltuirea banului public.“

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR (stânga), Nicolae Ciucă, preşedintele PNL şi Marcel Ciolacu, preşedintele PSD (dreapta).