„Pentru perioada anilor 2014 şi 2015 sunt necesare o serie de măsuri de monitorizare a proiectelor cu finanţare din POS Transport, pentru a evita pe cât posibil pierderile generate de riscul de decomitere (pierdere a fondurilor – n.red.), dar şi pentru a asigura implementarea proiectelor de infrastructură în transport cu impact asupra dezvoltării României pe termen mediu şi lung“, se arată în documentul AMPOST. Ziarul Financiar a monitorizat lunar în ultimii ani cele mai importante şantiere de autostrăzi finanţate din fonduri europene sau din bani de la bugetul de stat, atât din perspectiva progresului fizic, cât şi a celui financiar.
România a reuşit să atragă prin POS-T, din 2007 până în prezent, circa 1,37 mld.euro, echivalentul unei rate de absorbţie de 32,6%, astfel că mai poate obţine de la Uniunea Europeană alte 2,9 mld. euro pentru exerciţiul financiar 2007-2013.
Guvernul mai are la dispoziţie un an şi nouă luni, adică până la finalul lui 2015, pentru a finaliza proiectele de investiţii începute şi pentru a „înghiţi“ restul de bani din alocarea de fonduri structurale pentru perioada 2007-2013. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, România a devenit beneficiară a mai multor programe de finanţare din bani europeni, cel mai mare fiind cel dedicat infrastructurii de transport, prin care autorităţile de la Bucureşti primeau 4,3 mld. euro pentru perioada 2007-2013. În primii doi ani, 2007 şi 2008, nici măcar un euro nu a venit de la Bruxelles pentru proiectele de infrastructură de transport, iar în 2010, 2011 şi 2012 sumele atrase au fost mici, ajungând la un total de sub 300 de milioane de euro. Mai mult, în prima jumătate a anului trecut, fondurile europene alocate prin POS-T au fost blocate, astfel că toate plăţile de la Bruxelles pentru infrastructura de transport au fost suspendate. Abia în vara anului trecut rambursările au fost deblocate, iar până la finalul lui 2013 România reuşea să ajungă la plăţi de la Uniunea Europeană de 876 de milioane de euro. În prezent, rambursările au ajuns la 1,37 de miliarde de euro.
Printre cele mai mari proiecte de infrastructură de transport ce sunt finanţate prin fonduri europene se numără calea ferată Coşlariu-Sighişoara, autostrada Lugoj-Deva (lot 1) sau metroul din cartierul bucureştean Drumul Taberei.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.04.2014
