Eveniment

Stoica, Search Corporation: Prima autostradă prin munţi care trebuie construită este Comarnic-Braşov. Sibiu-Piteşti e de patru ori mai scumpă

Stoica, Search Corporation: Prima autostradă prin munţi care trebuie construită este Comarnic-Braşov. Sibiu-Piteşti e de patru ori mai scumpă

Autor: Andreea Neferu

06.12.2012, 12:51 5119

Autostrăzile Bucureşti-Braşov, Craiova-Piteşti şi centura la standard de autostradă a Capitalei se numără printre şoselele pe care traficul le cere "disperat" de ani de zile, consideră Valentin Stoica, directorul general al firmei de proiectare şi consultanţă Search Corporation.

Autostrada care ar trebui să fie prioritară în acest moment pentru Ministerul Transpor­turilor este Comarnic-Braşov, şosea ce traversează Carpaţii Orientali şi care pe viitor, integrată la autostrada Bucureşti-Braşov, ar putea aduce beneficii importante României, a apreciat Valentin Stoica, directorul general al firmei de proiectare şi consultanţă Search Corporation, prezent ieri la ZF Live. El lucrează de 11 ani în cadrul Search Corporation, companie controlată de omul de afaceri Michael Stanciu, care a participat la o serie de proiecte importante de autostrăzi, printre care şi recent finalizata Cernavodă-Constanţa.
"Pentru noi este evident de foarte mulţi ani încoace că România nu are absolut nicio şansă să-şi construiască o reţea primară de autostrăzi de 2.000-2.500 de kilometri fără un aport de fonduri din zona privată. Sper să reuşim măcar în ceasul al doisprezecelea să pornim programul de parteneriat public-privat. Sunt autostrăzi pe care traficul le cere disperat de ani de zile, iar Bucureşti-Braşov este cap de afiş", a spus Valentin Stoica.
Totodată, repre­zentantul Search Corporation a arătat că alte două şosele ce ar trebui să fie prioritare pentru Ministerul Transporturilor sunt centura la standard de autostradă a Bucureştiului, dar şi autostrada Craiova -Piteşti.
Ministerul Transporturilor ia în considerare în prezent trei variante prin care să traverseze munţii cu o autostradă, Comarnic-Braşov, Sibiu-Piteşti şi Târgu-Mureş - Iaşi. Deocamdată însă pentru niciunul dintre cele proiecte nu există o finanţare sigură, dar ministerul se gândeşte la fonduri europene pentru Sibiu-Piteşti şi parte­neriat public-privat pentru Comarnic-Braşov. Iniţial, s-a luat în considerare şi varianta parteneriatului public-pri­vat pentru Sibiu-Piteşti.
"Autostrada Sibiu-Piteşti în parteneriat public-privat nu este un proiect bancabil. Sibiu-Piteşti are un sfert din traficul de pe Comarnic-Braşov şi costă de patru ori mai mult, pentru că trece prin munţi, printr-o porţiune destul de dificilă. Încercăm să o construim pe bani europeni, cred că e singura soluţie", a explicat Valentin Stoica.
Pe de altă parte, autostrada Comarnic-Braşov este cu­noscută ca fiind unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri ale Ministerului Transporturilor, în condiţiile în care a fost la un pas de a fi construită în parteneriat public-privat, dar pe ultima sută de metri cele două firme care urma să o realizeze - Vinci şi Aktor - s-au răzgândit. Costul de oportunitate al nefinalizării autostrăzii Bucureşti-Ploieşti este de circa 50 de milioane de euro pe an, potrivit unui studiu realizat de ING şi citat de reprezentantul Search Corporation. "Extrapolând, să zicem că pentru Bucureşti-Braşov costul de oportunitate ar fi de 150 de milioane de euro pe an. Au trecut 10 ani deja de când vorbim de această autostradă, o mai făceam o dată până acum."
Stoica a arătat că pentru a derula un parteneriat public-privat în infrastructura rutieră, România trebuie să înţeleagă că va sta la masa de negocieri cu unii dintre cei mai buni bancheri, consultanţi şi constructori din lume, cu experienţă în derularea unui proiect de acest tip pe câteva zeci de ani. "Nu va veni nimeni niciodată să bage aproape 4 miliarde de euro într-un proiect cu o medie zilnică anuală de 16.000 de vehicule, aşa cum este Sibiu-Piteşti. Sibiu-Piteşti nu e bancabil, este fezabil, dar nu bancabil pentru parteneriat public-privat", a spus Stoica.
Parteneriatul public-privat se referă la proiectarea, construirea, operarea şi întreţinerea pe o perioadă de câteva zeci de ani, iar costurile de construcţie în acest tip de proiect sunt comparabile cu cele pentru construcţia de şosele din bani publici, fie împrumutaţi, fie din fonduri europene. "Atunci când construcţia este însă în mâna celui care are şi sarcina să o întreţină şi să o opereze timp de 30 de ani, e mult mai bine făcută. El se gândeşte şi la ce va urma", a explicat Valentin Stoica.
Criza din ultimii ani a pus Search Corporation în situaţia de a-şi diversifica portofoliul de servicii, dar şi de a se extinde pe alte pieţe, pentru a putea minimiza dependenţa de un singur client, şi anume Ministerul Transporturilor. "Am dezvoltat zona de clienţi primării, am făcut studii de trafic, proiecte de urbanism, am intrat şi în zona de construcţii civile, anvelopări de blocuri, aeroporturi. Deja lucrăm în Republica Moldova şi suntem destul de avansaţi în semnarea unui contract de proiectare a unei autostrăzi importante într-o ţară fostă sovietică", a spus Valentin Stoica.
Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 11,7 milioane de euro, potrivit Ministerului de Finanţe, iar pentru anul 2012 Valentin Stoica estimează un business total în uşoară creştere, până la 12-13 milioane de euro.
El a precizat că în ultimii ani pe piaţa pe care activează Search Corporation a existat o concurenţă fără precedent, coroborată cu practica preţului cel mai mic. "Asta e una dintre cele mai mari nenorociri ale pieţei româneşti de proiectare şi supervizare din ultima vreme. E ca şi când te-ai duce la cel mai ieftin doctor. Proiectarea reprezintă 3-5% din valoarea investiţiei. Când faci procedura de licitaţie pe preţul cel mai scăzut, posibil să economiseşti 0,5% din valoarea totală de investiţie. Un proiect prost îţi poate genera însă costuri cu 30% mai mari la costul de construcţie-investiţie", a explicat reprezen­tantul Search Corporation.
În opinia sa, România nu îşi poate permite să nu aibă autostrăzi, iar inaugurarea a circa 150 de kilometri pe an în următorul ciclu electoral este realistă.
Pe de altă parte, Stoica a precizat că priveşte cu destul de mult pesimism anul 2013. "Anul 2013 se vede groaznic, venim răniţi şi şchiopătând după 3-4 ani de criză cumplită (…). Intrăm într-un an când alegerile abia au avut loc, în care ne aşteaptă numirea unui guvern, sper din prima, aprobarea bugetului. Prima licitaţie (pe infrastructură - n.red.) va veni poate în februarie, depunerea ofertelor în martie, atribuirea în aprilie-mai, prima predare în luna iulie. Mi-e frică să ma gândesc când va fi prima încasare", a spus Stoica. El a adăugat că în 2013 va continua şirul de insolvenţe şi falimente din industria construcţiilor, lucru care nu este neapărat rău, având în vedere că se cerne piaţa. "Aş fi preferat însă să se cearnă pe criterii profesionale şi nu pe blocaje financiare, artificiale".
"Regii asfaltului dau de lucru la mii de oameni"
"Să nu credeţi că în Franţa au construit italienii autostrăzi sau în Italia spaniolii"
Valentin Stoica a arătat că apelativul de "regi ai asfaltului", aşa cum au fost denumiţi în ultimii ani oameni de afaceri precum Dorinel Umbrărescu, de la firma Spedition UMB, Nelu Iordache de la Romstrade sau Costel Căşuneanu de la PA&CO International, este unul cu tentă "răutăcioasă" şi că în realitate constructorii cu acţionariat local au un rol important în economie, în contextul în care dau de lucru la mii de angajaţi şi în unele cazuri reuşesc să termine contractele chiar înainte de termen.
"Eu am o problemă cu eticheta «regii asfaltului», care mi se pare uşor răutăcioasă. Oamenii aceştia dau mii de locuri de muncă în România, plătesc taxe la statul român, câştigă de pe primul loc licitaţiile, termină cu nouă luni mai repede o autostradă (este vorba de firma Spedition UMB, controlată de Dorinel Umbrărescu, care a finalizat autostrada Timişoara-Lugoj, lot 1, înainte de termen - n. red.)", a spus Stoica. Totodată, el a apreciat că România trebuie să-şi promoveze industria şi firmele locale, la fel cum o fac şi alte state.
"Hai să nu îi demonizăm (pe constructorii români - n. red.), pentru că sunt ai noştri. Să nu credeţi că în Franţa au construit italienii autostrăzi sau în Italia spaniolii. Toate ţările au avut grijă să îşi crească industria proprie, ca atunci când îşi termină programul (de construcţie de şosele - n.red.) firmele acestea să se ducă în ţări ca România. Poate vom ajunge şi noi în Africa, în Asia sau în America de Sud, pentru a aduce bani înapoi în ţara noastră. Trebuie să ne iubim mai mult industria proprie", a explicat reprezentantul Search Corporation.

AFACERI DE LA ZERO