Trecerea la IFRS - standardele financiare internaţionale - este o provocare pentru băncile româneşti

Trecerea băncilor la IFRS din 2012 ca bază a contabilităţiiromâneşti va aduce o transparenţă mai mare şi o comparabilitate maibună a perfomanţelor financiare ale băncilor româneşti, însă nu vareuşi să rezolve toate problemele.

Aceasta este una dintre concluziile seminarului organizat deZiarul Financiar şi KMPG, una dintre cele mai mari firme de auditşi consultanţă.

După implementarea acestor standarde vor dispărea dubleleinterpretări legate de situaţiile financiare ale băncilor carepublică cifre conforme cu standardele internaţionale aplicate debăncile-mamă şi în acelaşi timp raportează la BNR rezultate pe bazacontabilităţii locale, care în ultimul an au ajuns să facădiferenţa între profit şi pierdere.

Discutată de mai multe ori în ultimii ani, trecerea la IFRS s-aîmpotmolit de fiecare dată în tot felul de discuţii, MinisterulFinanţelor şi BNR pasându-şi responsabilitatea.

Preşedintele Asociaţiei Române a băncilor a spus că existădiferenţe esenţiale între RAS şi IFRS, provizionarea rămânândprincipalul "măr al discordiei".

Acumularea de credite încadrate ca "pierdere" din cauză căfirmele debitoare nu mai au şanse de redresare îi face pe uniibancheri să se plângă că reglementările BNR în privinţa "ştergeriidin bilanţ" a creanţelor respective împovărează băncile cu costuriinutile, care le înrăutăţesc "artificial" imaginea financiară.

Atât anul trecut, cât şi în acest an profitabilitatea băncilor afost diminuată drastic de creşterea costurilor cu provizioanele, pefondul deteriorării accelerate a portofoliilor de credite, careînregistrau întârzieri la plata ratelor.

Diferenţele în cheltuielile cu provizioanele pentru depreciereacreditelor între cele două sisteme de raportare - RAS şi IFRS - aucrescut de la mai puţin de 5% din nivelul profiturilor anului 2007la aproape 40% pentru profiturile aferente anului 2008 şi la odiferenţă "alarmantă" de aproape şase ori pentru primul semestru alanului 2009. Însă în prima jumătate a anului 2010 s-a înregistrat otendinţă descendentă, nivelul coborând la 162%, de la 583,7% înprimele şase luni din 2009.

"Conform estimărilor KPMG realizate pe un eşantion de bănciromâneşti, cu toate că aceste diferenţe rămân semnificative, seobservă o tendinţă de diminuare a diferenţei şi datorită faptuluică pe măsură ce se deteriorează portofoliile de credite, tendinţaeste să se provizioneze procentual mai mult atât pe RAS, cât şi peIFRS", a explicat Serban Toader, Senior Partner al KPMG înRomânia.

Pentru creditele cu restanţe mai mari de 90 de zile, de exemplu,nu se ia în considerare în calculul provizioanelor statutare decâtmaximum 25% din valoarea colateralului, a garanţiei, potrivitstandardelor locale.

Criza economică a provocat în 2009 pierderi pentru circajumătate din cele 42 de bănci de pe piaţă, după standardeleromâneşti de contabilitate (RAS). Câştigul net cumulat al celor 42de bănci locale a fost de circa 772 mil. lei, de şase ori mai micdecât câştigul record de 4,4 mld. lei realizat în 2008.

La sfârşitul lunii septembrie din acest an pierderile la nivelulsistemului bancar au ajuns la 474 milioane lei (110 milioane euro),după o creştere de 240,5 milioane de lei în trimestrul al treilea.La jumătatea anului BNR calculase o pierdere de 234 de milioane delei (55 mil. euro) pentru băncile locale

Toader a mai spus că, potrivit aceloraşi estimări ale KPMG, lasfârşitul anului 2009 diferenţele dintre provizioanele IFRS şi celeRAS au fost de aproximativ 20% raportat la capitalurile propriistatutare ale acestor bănci, iar în primele şase luni din acest an,ecartul a fost de 13%.

"În cazul în care provizioanele IFRS ar fi acceptate şi înscopuri prudenţiale, acest fapt ar putea avea un efect pozitivasupra solvabilităţii băncilor româneşti."

Trecerea la standardele internaţionale de raportare financiarăar aduce şi mai mulţi bani la buget, în condiţiile în care pe acestsistem de raportare provizioanele sunt mai reduse şi profiturilemai mari.

Radu Gheţea, preşedinte Asociaţia Română aBăncilor

• Nu dorim un IFRS românesc, ci aşa cum este el.Avem convingerea că şi BNR doreşte şi sperăm că MinisterulFinanţelor va da curs unui asemenea demers. În prezent, RAS este unIFRS românesc;
• Sistemul bancar a solicitat trecerea la IFRS de mult timp. Afost o dezbatere foarte aprinsă. Au trecut doi ani de când se totdiscută aprins;
• Am convingerea că implementarea IFRS va fi un maraton cu sprintpe ultima sută de metri, care este foarte specific pentruRomânia;
• Există diferenţe esenţiale între RAS şi IFRS; provizionarea arămas principalul "măr al discordiei";
• Am cerut ca provizionarea la sfârşitul anului 2009 să se facăconform IFRS. S-au făcut doar câteva ajustări la regulamentul BNRprivind clasificarea creditelor şi provizionarea. Ajustările auapropiat doar puţin regulamentul românesc de standardeleinternaţionale;
• Consider că aplicarea unui regulament care nu este înconformitate cu IFRS distorsionează foarte mult rezultatelefinanciare şi modul în care se face plata impozitului datoratstatului;
• În prezent avem în derulare diferite activităţi legate deimplementarea IFRS în 2012. Aşteptăm ca BNR şi MinisterulFinanţelor să emită planul de conturi ce va fi aplicat de la 1ianuarie 2012, ca să ne putem adapta sistemele informatice, săadaptăm metodologia de lucru;
• Nu sunt în totalitate de acord că standardele de contabilitate,fie şi cele internaţionale nu au avut un rol în ceea ce a însemnatînceputul crizei mondiale.

Angela Manolache, director Risk & ComplianceKPMG

• Băncile trebuie să ţină cont şi de politicagrupului. IFRS nu este un standard de contabilitate, ci unstandard de raportare financiară. Fiecare bancă trebuie să dezvoltepolitici şi proceduri contabile conforme şi cu regulilegrupului;
• BNR poate avea în vedere introducerea de filtre prudenţialesuplimentare la momentul tranziţiei la IFRS;
• Dacă banca centrală va opta pentru filtre prudenţiale în ceeace priveşte provizioanele pentru depreciere, băncile vor fi nevoitesă lucreze cu sistemul dual de provizioane (IFRS şi prudenţial) învederea asigurării unui management integrat al riscurilor şi alcapitalului;
• Băncile pot opta pentru implementarea IFRS între un sistem ITdedicat şi o soluţie în cadrul sistemului core-banking existent.Decizia depinde de produsele şi volumele existente în cadrulbăncii, arhitectura IT, metodele de calcul şi mapări contabile,strategia IT a băncii şi costuri;
• Procesul IFRS trebuie să fie abordat de către bănci în fazecare pot să fie gestionate;
• Rămâne de văzut dacă tratamentul fiscal va urma tratamentulcontabil IFRS sau pe cel prudenţial ori va fi prevăzut un tratamentfiscal specific, necesitând menţinerea de evidenţe fiscale separateşi reconcilierea cu evidenţele contabile;
• Aplicarea unor tratamente fiscale care au la bază tratamentelecontabile IFRS poate induce o complexitate crescută areglementărilor fiscale.

Mark Vaessen, Partner KPMG Europe, Head ofIFRS

• România trebuie să se pregătească pentru trecerea laIFRS. Nu trebuie făcută în ultimul moment;
• Pe plan internaţional, nu sistemul contabil a avut o influenţădeterminantă în declanşarea crizei, ci deciziile luate la nivelulsistemului bancar; unele bănci au avut multe active riscante înbilanţ;
• "Fair value" este doar mesagerul, nu este o problemă cumodalitatea de calcul; comunică dacă ceva nu este în regulă, dăsemnalul; atunci când piaţa este ilichidă, determinarea fair valueeste dificilă
• IFRS a fost solicitat mai mult de nevoile investitorilor şipieţelor de capital, pentru transparenţă; criza financiară nu afost generată de standardele internaţionale de raportarefinanciară;
• Standardele IFRS pentru instrumentele financiare (IFRS 9)legate de clasificarea şi măsurarea activelor au fost finalizate în2009, iar cele pentru pasive în noiembrie 2010. IFRS legate deportfolio hedging vor fi demarate în al doilea trimestru de anulviitor;
• La nivelul G20 s-a discutat despre necesitatea îmbunătăţiriistandardelor de raportare financiară, fiind necesară o mai maretransparenţă în privinţa riscurilor asumate.

Elena Dumitraşcu, Banca Naţională a României, direcţiade reglementare

• Nici BNR nu doreşte implementarea unui IFRSromânesc;
• Procesul de trecere la IFRS este complex;
• Sperăm ca trecerea la IFRS să nu fie dificilă pentru sistemulbancar, să se termine cu bine, chiar dacă este maraton, chiar dacăeste sprint;
• În prima jumătate a anului viitor vom stabili împreună cuAsociaţia Română a Băncilor şi Ministerul Finanţelor detaliilepentru trecerea la IFRS;
• Până la sfârşitul acestui an va fi aprobat planul de conturi pecare trebuie să-l aplice băncile pentru trecerea la IFRS.

Şerban Toader, Senior Partner KPMG

• Aplicarea IFRS în România va ajuta la creştereaîncrederii în sistemul bancar. Chiar dacă nu este perfect,are multe avantaje. Implementarea IFRS este una dintre veştilebune, pozitive pentru sistemul bancar;
• IFRS va aduce multe beneficii în sistemul bancar românesc, darnu va reuşi să rezolve toate probleme. În recesiune este dificil,indiferent de sistemul contabil folosit. Aplicarea principiului devaloare justă poate induce o volatilitate mai crescută înperformanţa financiară a instituţiilor de credit;
• IFRS este o nouă provocare pentru bănci, în plus faţă degestiunea afacerilor în contextul economic dificil, optimizareaproceselor sau aplicarea OUG 50; este o oportunitate care o săgenereze valoare adăugată procesului decizional;
• Raportările IFRS vor permite o comparabilitate mai uşoară aperformanţelor financiare a băncilor din România cu a celor dinalte ţări;
• Trecerea băncilor la IFRS ca bază a contabilităţii în 2012 neinvită la acţiune. Pare departe 2012, dar de fapt face parte dinprezent. Niciodată nu este prea devreme pentru a începepregătirile;
• Trecerea la IFRS ar trebui să fie văzută ca un sprint saumaraton? Cred că este puţin din fiecare. Vor avea un avantajbăncile care vor începe planificarea mai rapid, mai devreme;
• De peste 10 ani lucrăm cu băncile. De curând am început sălucrăm cu băncile chiar în procesul de conversie la IFRS. Nu va fiuşor, vor exista provocări. Există multe probleme practice, ce ţinde tehnologie, sisteme informaţionale care trebuie adaptate lanoile cerinţe. Personalul trebuie să lucreze cu noile sisteme,familiare sau nu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels