Una dintre cele mai subvenţionate companii de stat – Metrorex – majorează cu 1/3 preţul biletelor pentru că susţine că cele 328 mil. lei pe care le primeşte în 2015 de la stat nu-i ajung să acopere costul de operare a reţelei.
Salariul directorului Metrorex este de 6.500 de lei lunar, mai mare decât al prim-ministrului, care a avut anul trecut venituri de 6.100 de lei lunar. Salariul mediu la Metrorex este de aproximativ 2.000 de lei pe angajat.
Metrorex a primit în ultimii ani subvenţii de circa 330 - 360 de milioane de lei anual, care nu au fost însă suficiente pentru a acoperi costurile companiei care administrează transportul subteran din Bucureşti.
Pentru anul 2015 Metrorex ar urma să primească subvenţii de circa 328 de milioane de lei, acesta fiind cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. Suma acoperă circa 88% din necesarul de subvenţie de 373 milioane de lei pe care Metrorex l-a fundamentat în bugetul său pe 2015. Mai mult, Metrorex motivează creşterea tarifelor şi prin faptul că în 2011 a contractat un credit comercial de 165 de milioane de lei pentru plata datoriilor restante pe anii 2009 şi 2010 către Alstom, firma care se ocupă cu mentenanţa trenurilor care circulă prin subteranul bucureştean, iar acum trebuie să îl restituie.
Cu un trafic de 175 de milioane de călătorii pe an, metroul bucureştean rămâne însă în continuare deconectat de transportul public suprateran, neexistând o legitimaţie de transport comună pentru Metrorex şi RATB.
WikiZF: Profilul companieiMetrorex
Astfel, în Capitală transportul în comun nu este integrat, aşa cum se întâmplă în alte oraşe europene. Cardul „Activ“ cu care se puteau plăti călătoriile cu RATB-ul, dar şi cu metroul nu mai este acum valabil pentru transportul subteran.
Metrorex nu mai acceptă de un an la plata călătoriei cu metroul cardurile Activ emise şi reîncărcate de RATB şi nici biletele unice RATB - Metrorex. Decizia de a sista colaborarea dintre cele două entităţi a venit pe fondul datoriilor acumulate de RATB în contul încasărilor pentru contravaloarea călătoriei cu metroul. Metrorex lasă însă loc de speranţă că la un moment dat cele două tipuri de transport – subteran şi suprateran – vor putea fi folosite cu o legitimaţie comună.
„Valorile titlurilor comune Metrorex – RATB se vor ajusta corespunzător noilor tarife, în condiţiile încheierii unei noi convenţii de colaborare între Metrorex şi RATB“, se arată în anexa la proiectul de ajustare a tarifelor la metrou.
Ultima scumpire a călătoriilor la metrou a avut loc în august 2012, iar în 2013 a existat un proiect de majorare a tarifelor, care ulterior a fost abandonat.
Odată cu creşterea tarifelor ce este propusă să intre în vigoare pe 28 martie anul acesta, o cartelă de 2 călătorii va ajunge să coste 5 lei, cu 25% mai mult decât în prezent şi cu 66% mai mult decât în 2010. Cea mai vizibilă scumpire va fi în cazul cartelelor de 10 călătorii, care vor costa de la finalul acestei luni 20 de lei, cu 33% mai mult decât acum şi mai mult decât dublu faţă de acum cinci ani.
Metroul este în prezent cel mai solicitat mijloc de transport în comun din Capitală, însă deocamdată nu acoperă decât o parte din zonele Bucureştiului. Spre deosebire de alte capitale europene, unde majoritatea cartierelor au linii de metrou, în Bucureşti o serie de zone rămân „la mâna“ autobuzelor, troleibuzelor sau tramvaielor RATB, pentru că după Revoluţie doar câteva staţii de metrou au mai fost construite. În prezent, Metrorex are în derulare un proiect de construcţie a unei magistrale de metrou în cartierul Drumul Taberei, ce ar urma să fie pusă în funcţiune anul viitor.
