Modul în care vor funcţiona băncile în anii următori se va schimba, iar noile reglementări, care urmăresc îmbunătăţirea gradului de transparenţă şi a capacităţii grupurilor bancare de a absorbi şocuri, vor presupune şi creşterea costurilor, băncile fiind nevoite să găsească modele de afaceri profitabile pentru a rezista pe piaţă, consideră bancherii şi consultanţii.
"Dincolo de provocările interne legate de situaţia economică, legate de aşteptările privitoare la reglementări, la cadrul instituţional ce ar putea urma, există o serie întreagă de provocări naţionale cu care sectorul bancar, sectorul financiar din România se vede provocat oarecum simultan. Implementarea Basel III în Uniunea Europeană se va face în foarte scurt timp, decizia politică la nivel european este de la 1 ianuarie. Ne aşteptăm ca de la 1 ianuarie aceste cerinţe să fie, să devină litere de lege şi să trebuiască împreună să le implementăm şi să le monitorizăm în paralel, probabil, cu intrarea în procesul de construcţie de instituire a Uniunii Bancare", a declarat Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR la Forumul Bancar Român.
Oana Petrescu, partener al Deloitte, a arătat că modul în care băncile vor funcţiona în perioada următoare se va schimba.
"Vedem procesul de dezintermediere. Vedem tot mai puţine capitaluri disponibile, nu doar în România, ci în lume. Mai puţine fonduri pentru bănci înseamnă mai puţină finanţare pentru economia reală. Reglementările vin să îmbunătăţească capacitatea grupurilor bancare de a absorbi şocurile. Dar cresc şi costurile. Efectul este îngrijorător. S-au făcut studii. Impactul asupra rentabilităţii capitalului este considerabil. Va exista un interes mai mic al investitorilor faţă de sistemul bancar."
În aceste condiţii, băncile trebuie să găsească modalităţi să aibă modele de afaceri profitabile, în opinia lui Petrescu. "Băncile nu au de ales. Trebuie să atragă capital. Băncile trebuie să fie profitabile."
Fiecare bancă, funcţie de competenţe şi ambiţie, în următorii ani va trebui să-şi definească modelul de business. Condiţiile sunt mult mai grele, contextul este foarte volatil şi greu de controlat, iar orice greşeală poate avea efecte de neimaginat. Miza este foarte mare, costurile sunt foarte mari, dar există şi oportunităţi mari", a spus partenrul Deloitte.
Paul Ichim, vicepreşedinte executiv Eximbank a afirmat că piaţa este cea care impune schimbarea modelului de business al băncilor.
El a amintit câteva schimbări esenţiale care au apărut deja la nivelul băncilor cum ar fi orientarea creditării de la un model de finanţare bazat pe active la un model bazat pe cash, reorientarea finanţărilor dinspre consum spre producţie şi investiţii, schimbarea focusului de la creditarea în valută spre creditarea în lei, precum şi cerinţe pentru garanţii mult mai solide şi mai lichide pentru credite.
Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, a afirmat că nu crede că în sistemul bancar românesc se vor produce transformări de genul ieşiri din piaţă a băncilor mari din grupurile europene.
"Este posiil să iasă anumite bănci din sistemul bancar românesc. Dar, nu din cauza situaţiei din România, ci din cauza unor decizii la nivel de grup cum ar fi ieşirea din Europa Centrală şi de Est sau renunţarea la subsisdiarele dintr-o anumită zonă din care face parte şi România. Nu am văzut până acum o bancă străină care să se gândească să plece. Se vor vinde...vor trece dintr-o parte în alta, dar nu cred că are cineva de gând să plece din România. România are oportunităţi destul de mari", a spus Gheţea, menţionând că exprimă un punct de vedere personal.
Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), a arătat că băncile au amânat prea mult să ceară falimentul firmelor care nu au reuşit să ramburseze împrumuturile şi nu aveau posibilitatea să-şi revină, amânând prin artificii tehnice constituirea de provizioane.
"Cred că supravegherea BNR şi-a pierdut puţin răbdarea şi a cerut raportări auditate semestrial. Asta înseamnă că ce raportaţi la jumătatea anului nu prezintă încredere. Am aflat toţi că li s-a spus celor şapte auditori din piaţă la modul ferm să nu se îndepărteze foarte tare mult de valoarea de piaţă. Consecinţa va fi că o parte din membri comunităţii va trebui să vină cu bănuţii de acasă pentru a completa cerinţele de capital".
Stănescu a arătat că o reevaluare a activelor în garanţie la adevărata lor valoare din condiţiile de piaţă actuale înseamnă o diminuare mai mică a sumei de provizionat din creditele restante, ceea ce înseamnă un plus de provizionare şi o cerinţă mai mare de capital.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
