♦ Există premise ca deficitul de cont curent să coboare în acest an, de la 9,3% în 2022 la 8% în acest an ♦ Ca în bancuri însă, e o veste bună şi una proastă.
România a avut în primul trimestru din 2023 un deficit de cont curent de 5 miliarde de euro, în scădere cu 7,8% faţă de T1/2022. Datele BNR publicate luni arată că deficitul comercial a scăzut uşor, de la 6,7 mld. euro, în T1 2022, la 6,5 mld. euro, în T1 2023. În aceeaşi vreme, exporturile de servicii au crescut în T1/2023 la 2,8 mld. euro, faţă de 2,2 mld. euro în T1/2022 şi, astfel, deficitul de cont curent (diferenţa dintre intrările şi ieşirile de valută) s-a diminuat. Cursul de schimb leu/euro rămâne stabil şi, în termeni reali, chiar s-a apreciat puţin, în ciuda deficitului de cont curent.
Sunt mai multe explicaţii pentru această evoluţie, spune economistul Laurian Lungu: „Consumul se temperează, de la o creştere cu două cifre cu care ne obişnuiserăm acum câţiva ani, la ceva mai modest – 2-3%. Aşa că cererea pentru produse de import scade. Apoi, serviciile merg foarte bine – în special pe zona tranporturi şi IT şi, astfel, deficitul de cont se reduce“, spune economistul Laurian Lungu.
Deficitul de cont curent este provocat, în principal, de deficitul comercial. Economia României creşte, în mare parte, pe consum şi cum nu mereu cererea întâlneşte oferta, atunci importurile rămân soluţia pentru satisfacerea cererii consumatorilor.
„Principala sursă a deficitului de cont curent este deficitul comercial. Nu producem suficient pentru ceea ce cere piaţa. În plus, deficitul bugetar alimentează puternic deficitul de cont curent (de pildă, maşinile BMW cumpărate de Poliţia Română se vor vedea în deficitul de cont curent – n. red.). Dacă vedem azi un deficit de cont curent în scădere este pentru că preţurile la energie pe piaţa mondială s-au redus, iar România este un importator net de energie, aşa că reducerea preţurilor la energie deminuează deficitul de cont curent. În plus, serviciile cresc. Cresc pe segmentul logistic, pe IT. Transporturile au crescut pentru că războiul din Ucraina a mutat, în bună măsură, rutele de transport. Industria de profil creşte, contribuind la reducerea deficitului de cont curent“, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România.
În primele trei luni din an, transporturile au avut un excedent de 1,2 miliarde de euro, faţă de 1,1 mld. euro în T1, 2022, în vreme ce IT&C a înregistrat un excedent de 1,3 mld euro, de la 1,1 mld. euro în T1 2022.
În balanţa de cont, în privinţa serviciilor, cel mai mare deficit îl provoacă vacanţele românilor în străinătate – un minus de 700 mil. euro în doar trei luni.
Deficitul fiscal şi deficitul de cont curent sunt probleme pe care trebuie să le rezolvăm a spus, recent, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
„Ajustarea fiscală trebuie făcută, este esenţială. România trebuie să iasă din deficitul excesiv. Suntem singura ţară din UE cu deficit excesiv (deficitul excesiv înseamnă peste 3% din PIB, dar Comisia Europeană a suspendat, pe perioada pandemiei, acest criteriu – n. red.) şi acest lucru costă şi bugetul, costă şi ţara. Nu este simplu din punct de vedere economic şi social să faci o normalizare a situaţiei impozitării, când ai atât de multe excepţii pe fiscalitate. Se revine la normal“.
Problema nu este nici la noi şi nici la tehnicieni, problema este politică: cum discuţi cu societatea ca să nu creezi alte probleme sociale şi politice. Noi am colabarat foarte bine cu Guvernul şi stabilitatea politică ne-a ajutat foarte mult şi ne va ajuta în continuare. Dar nu ne permitem să dăm soluţii“, a spus guvernatorul BNR, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
