Deşi are acces la finanţare, statul a eşuat încă o dată înîndeplinirea angajamentului de reducere a arieratelor cătrecompaniile private, aşa că a solicitat şi a primit de la FMI o aşasea derogare la acest capitol pentru a putea obţine a şapteatranşă de 900 mil. euro.
Actualul acord care se apropie de final şi din care a rămas deîncasat numai un miliard de euro, a ratat tocmai un obiectivesenţial ca soluţie anticriză: achitarea de către stat arestanţelor către companii, astfel încât să nu se ajungă la unblocaj financiar generalizat şi un lanţ întreg de insolvenţe.
Rezerva valutară a BNR stă să se umfle la peste 33 mld. euro,alungând spaima unei deprecieri brutale ale leului, a fost încălcatşi tabuul care spunea că banii FMI nu merg şi la bugetul de stat,însă în acelaşi timp a şasea evaluare a acordului cu FMI bifeazăacelaşi eşec constant: obiectivul privind arieratele la nivelullunii decembrie nu a fost atins, în pofida unor afirmaţii contrareale ministrului finanţelor, chiar dacă până la sfârşitul acorduluiacest stoc de datorii ar trebui eliminat complet. "Progresul îneliminarea arieratelor a fost mai lent decât era prevăzut", remarcăJohn Lipsky, prim-adjunct al directorului general al FMI. Deasemenea, Guvernul şi BNR au ratat criterii de performanţă privindbugetul general consolidat, garanţiile guvernamentale şi ţinta deinflaţie pentru decembrie 2010.
Totuşi FMI îşi păstrează rolul de "girant" pentru autorităţilede la Bucureşti, iar percepţia externă privind riscul de ţarărămâne ancorată: cotaţiile CDS-urilor (care măsoară prima de riscde ţară) s-au stabilizat în ultima vreme în apropierea pragului de300 de puncte de bază, după ce în vară săriseră şi la 420 depuncte. În acelaşi timp, CDS-urile Ungariei urcaseră la sfârşitulsăptămânii trecute la aproape 410 puncte, indicând o scumpire afinanţărilor pentru ţara vecină.
Diferenţa majoră este însă că în Ungaria economia a început săse mişte încă din 2010, ieşind din recesiune, în timp ce pentru2011 analiştii anticipează un avans al PIB de aproape 3%. ÎnRomânia, care a fost tot pe minus anul trecut, optimismul privinddepăşirea recesiunii se concentrează mai ales în zona oficială, întimp ce în sectorul privat speranţele sunt legate mai degrabă de adoua jumătate a anului, ca şi în 2010 de altfel.
Până una-alta, continuă contabilizarea "victimelor" pe carecriza le provoacă în economie.
Cinci dintre cele mai mari 100 de firme controlate deantreprenori români (Relad International Pharma, Astral Impex,Astra Vagoane, Romvag şi Meva) au intrat în insolvenţă pe finalullui 2010 şi o alta - Relad International - aşteaptă în aceastăperioadă decizia instanţei de a intra sub protecţia legiiinsolvenţei.
Şi două dintre combinatele chimice controlate de Ioan Niculae(Amonil şi Donau Chem), prezente în acelaşi clasament, au zilelenumărate după ce acţionarul a anunţat un calendar de încetare aactivităţii, aceasta fiind imaginea cea mai clară a situaţiei încare se află industria de profil la început de 2011.
Planurile lui Niculae, unul dintre cei mai puterniciantreprenori români, vizează de altfel întreaga activitate dinsectorul chimic, un domeniu în care avea 3.800 de angajaţi în 2009,după cum arată datele de la Registrul Comerţului. Ioan Niculae s-asupărat din nou pe decizia statului de a nu-i mai aloca gazeieftine din producţia internă, astfel că "din raţiuni economice" adecis să pună lacăt pe afacerea din industria chimică.
Deciziile unor mari angajatori români din producţie de a începeconcedieri colective vin după ce în 2009 businessul antreprenorialromânesc din retail a intrat în vârtejul blocajului financiar. Rândpe rând nume mari din retail precum Spar (fraţii Ioan şi FloareCuc), Pic (fraţii Ilie şi Cornel Penescu), Flanco (grupul Asesoftîn prezent), Leonardo (Florin Panea) sau Diverta (Octavian Radu) audecis că reorganizarea sub protecţia legii insolvenţei e singurasoluţie într-un sector lovit de scăderea bugetelor românilor.
La finalul lui 2010, intrarea în insolvenţă într-un timp foartescurt a celor trei fabrici de vagoane controlate de Cristian Burci(Astra Vagoane, Romvag şi Meva) a luat prin surprindere mediul debusiness, în condiţiile în care Burci avea semnate contracte cu ceimai mari transportatori de marfă din Europa.
Datele oferite de administratorii judiciari ai celor treifabrici arată că restructurarea a lovit încă de anul trecutafacerea în care lucrau 4.800 de oameni la nivelul anului 2009.
Până când antreprenorii găsesc vreo cale de a ieşi din criză,preşedintele Traian Băsescu şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu austabilit termenii unui nou acord cu FMI, care ar putea însuma 3,6mld. euro. Sunt aceiaşi oficiali care la începutul lui 2009susţineau că România nu are nevoie de ajutorul Fondului, pentru cadupă numai câteva luni să-l justifice drept "centură desiguranţă".
Dintr-un total de 13,4 mld. euro alocate de Fond în mai 2009,România a tras până în prezent circa 12,4 mld. euro. Banii se vădîn rezerva BNR şi implicit într-o stabilitate a cursului leu/europusă în discuţie de economiştii şi antreprenorii care mizează pecartea exporturilor, dar mult preţuită de cei cu datorii îneuro.
Dar se vor vedea cu vârf şi îndesat în costul datoriei externepe următorii ani.
După aproape doi ani de acord, FMI nu a reuşit să împingă preadeparte Guvernul de la Bucureşti în materie de reforme. Legearesponsabilităţii fiscale, intrată cu greu în vigoare la începutulverii trecute, nu este respectată întocmai de MinisterulFinanţelor, iar legi considerate cruciale precum cea a salarizăriiunitare sau a pensiilor de-abia au trecut prin Parlament înultimele săptămâni din 2010, fără a apuca să producă efecte.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
