Eveniment

ZF Bankers Summit ’15. Cererea de credite nu mai este o problemă pentru bancheri. Acum sunt îngrijoraţi de scăderea marjelor

Autor: Anelis Baciu, Liviu Popescu

10.06.2015, 00:07 943

„Stocul total de credite pe anumite segmente scade pentru că multe credite au fost externalizate sau au fost vândute. Contează volumul de credite noi. Va dura ceva timp să revenim pe o pantă foarte pozitivă. Acum reducerea marjelor este mai mare decât reducerea volumelor, astfel că veniturile scad“, a declarat Andrei Caramitru, senior partner în cadrul firmei de consultanţă McKinsey, care a deschis a doua zi a conferinţei ZF Bankers Summit ’15.

Conferinţa ZF Bankers Summit ’15 a fost organizată în parteneriat cu Alpha Bank, MasterCard, Vodafone, CEC Bank, Imobiliare.ro, Garanti Bank, Marfin Bank şi PwC.

Bancherii trebuie să se obişnuiască însă cu marje de dobândă mai mici, aşadar cu venituri mai mici din creditare, ceea ce îi forţează să caute alternative de venit prin creşterea serviciilor tranzac­ţionate şi să-şi reducă costurile prin descoperirea de noi canale de distribuţie.

„Băncile se confruntă în prezent cu o scădere accelerată a marjei, iar această tendinţă devine îngrijorătoare. Ne îngrijorează totodată relaxarea struc­turilor de finanţare, pentru că am observat revenirea lejerităţii în acordarea creditelor“, a declarat Mihaela Bîtu, vicepreşedinte corporate ING Bank.

Marjele scad în condiţiile în care dobânzile au ajuns la minime istorice, iar băncile afectate de scădere puternică a veniturilor se luptă pentru fiecare client şi proiect bancabil. „Băncile se luptă pentru clienţi, este o concurenţă acerbă în piaţă, însă problema care apare este legată de cali­tatea ofertei de creditare“, a afirmat Marius Dorner, director executiv depar­ta­mentul Clienţi Companii Mari Citi­bank.

Reducerea marjelor ar putea însemna că pentru multe instituţii de credit mici care nu au reuşit să atingă o masă critică de clienţi nu va mai face sens să-şi păstreze modelul de bancă uni­versală şi vor decide fie să se axeze pe o nişă, fie să-şi vândă operaţiunile către jucători mai mari.

„Vor rămâne 4-5 bănci universale care vor concentra trei sferturi din activele sistemului bancar“, a declarant Omer Tetik, CEO al Banca Transilvania. Anul trecut, Banca Transilvania a preluat Volksbank, iar Tetik spune că se uită în continuare după achiziţii şi oportunităţi.

 

Creşte cererea de credite din segmentul IMM-urilor

Lucrurile merg destul de bine pentru Banca Transilvania, iar la anul vom avea o instituţie de credit îmbunătăţită şi mai puternică. Suntem mulţumiţi că banca a ajuns a treia instituţie de credit pe piaţa locală în funcţie de active, însă intenţia noastră nu este să fim pe al doilea sau pe primul loc. Acest lucru depinde şi de cum se vor comporta ceilalţi competitori.

Observăm o creştere a cererii din partea clienţilor, din partea IMM-urilor. Nu vrem să fim o bancă mare, ci una care să-şi păstreze relaţia de calitate cu clientul.

Suntem captivi în România, ne uităm spre noi achi­ziţii, ne uităm la oportunităţi, la portofolii. Am realizat prima tranzacţie, cea cu Volskabank, pro­cesul de integrare a mers mai bine decât ne aşteptam. Nu avem planuri să ne dezvoltăm internaţional. Nu avem intenţia să mutăm sediul central al băncii de la Cluj. 

Succesul băncii este concentrarea afacerilor pe plan local şi dezvoltarea businessului în mai multe oraşe din ţară.

Circa 20% din afacerile noastre sunt în Bucureşti şi în localităţile din împrejurimi.

Cea mai mare provocare a BT în acest moment este menţinerea costurilor sub control, în contextul integrării Volksbank. Perspectivele şi provocările rămân la fel pentru toate băncile.

Ceea ce este important este procesul de consolidare, nu numărul băncilor care vor fi peste câţiva ani. Şi băncile au suferit în perioada de criză, din această cauză unele instituţii de credit au devenit mai defensive. Cu toate acestea, băncile nu pot trăi fără clienţi.

Lucrurile se schimbă, încrederea dintre client şi bancă îşi revine uşor, nu ne mai este ruşine să spunem în public că suntem bancheri. Piaţa se comportă mai bine, economia a crescut.

Omer Tetik,  CEO al Băncii Transilvania

 

Nu ne aşteptăm la presiuni în viitor din zona creditelor neperformante

Bancpost a finalizat procesul de reorganizare şi aşteaptă o evoluţie pozitivă a businessului în următorii ani, mai ales în condiţiile unei pieţe în creştere.

Reorganziarea este completă de câteva luni, mai sunt lucruri de optimizat, însă vedem deja beneficiile restructurării. Avem creşteri semnificative pe toate segmentele, chiar creştere de două cifre a business-ului nou. În prezent piaţa este favorabilă, ne aşteptăm la rezultate pozitive în următorii ani.

Am trecut prin redimensionare, am făcut reduceri de cost, am eficientizat, considerăm că am făcut ceea ce trebuie. Reorganizarea este completă de câteva luni, admitem însă că mai sunt procese de optimizat. O organizaţie nu se poate concentra numai pe restructurare şi eficientizare, trebuie să aibă în vedere şi creşterea.

Industriile care generează valoare adaugată mare, precum sectorul IT&C, producţia cu potenţial de export, agricultura şi infrastructura sunt principalele sectoare pe care ne dorim să le credităm.

Strategia noastră pe termen scurt este de a dezvolta o bancă eficientă, care să fie prezentă în piaţă. Totodată, unul dintre obiectivele noastre este să rămânem în top zece.

În prezent, avem o bancă într-o formă bună şi considerăm că am luat deciziile corecte. Nu ne aşteptăm la presiuni în viitor din zona creditelor neperformante. Am interacţiuni şi merg săptămânal la discuţii cu clienţii.

Economia locală a fost până acum indiferentă la ceea ce s-a întâmplat în celelalte regiuni, volatilitatea este limitată şi în prezent.

Economia românească a beneficiat de faptul că a fost deschisă la resursele străine (management, capital). Dacă te bazezi doar pe resurse proprii, atunci procesele durează mai mult.

George Georgakopoulos, CEO al Bancpost

 
 

Gheorghe Marinel, director general adjunct la BRD SocGen

Zona rurală este foarte greu de bancarizat, dar cu siguranţă vor evolua lucrurile şi în această direcţie în următorii ani, pentru că mulţi români vor avea nevoie de un card sau un cont bancar. Rata de bancarizare este de 60% în România comparativ cu un nivel de 80% în Cehia sau Polonia.

România este capabilă să ardă nişte etape în comparaţie cu ţările dezvoltate, dar depinde de bănci cu ce produse vor veni către populaţia nebancarizată.

Băncile trebuie să ia mai mult în calcul digitalizarea, pentru că prin digitalizare îşi pot reduce costurile operaţionale. Digitalizarea nu înseamnă însă neapărat închiderea de sucursale.

Strategia BRD este clară, nu am redus numărul de sucursale, dar ne-am focusat pe soluţii digitale. Abordarea noastră în ceea ce priveşte relaţia cu clienţii este pe termen lung, ne interesează să achiziţionăm clienţi cărora să le oferim servicii pe termen lung.

Nu am privilegiat creditele în lei sau în euro, dar într-adevăr am am promovat creditarea în lei.

S-au schimbat multe în ultimii ani, s-a schimbat reglementarea. Informaţiile despre clienţi sunt mult mai detaliate, sunt foarte multe bănci care au aderat la proiectul cu ANAF-ul. Conexiunea cu ANAF-ul permite băncii să afle venitul persoanei care solicită un produs de creditare.

 

Andrei Caramitru, McKinsey&Company

La nivel global, vedem că veniturile în sistemul bancar mondial cresc, acest lucru a început chiar din 2009. Pieţele emergente susţin destul de mult această creştere. În pieţele emergente, băncile au reuşit să îşi păstreze marje mult mai mari.

În 2002, ţările din Europa de Est aveau una dintre cele mai mari marje din zonele emergente, în prezent sunt pe penultimul loc. În ţările dezvoltate, numărul branch-urile scade destul de rapid, în pieţele emergente acestea încă cresc, în special în Asia, Africa.

Vedem o evoluţie rapidă către digital. 82% dintre clienţii din Europa de Est vor să meargă în sucursale, comparativ cu 47% din cei din Europa de Vest. Nu pot să fie 5-6 bănci universale prezente în România. Dacă ne uităm la pieţele dezvoltate, cum ar fi Franţa, Germania, Elveţia, ajung cam 2-3 bănci universale. Va dura ceva timp până când acest lucru se va întâmpla şi în România, dar pot să fie bănci care să fie specializate pe anumite segmente.

 

Dana Demetrian, vicepreşedinte executiv retail şi private banking BCR

Conceptul de digital banking îşi va spune cuvântul în următorii ani, există „un gap“ între zona de utilizare şi internet banking şi zona de internet user. Avem nevoie de digital pentru a ajuta clientul să tranzacţioneze înainte de a avea un venit stabil. Azi se cere transparenţă şi informare dincolo de produsul în sine.

Există un apetit al tinerei generaţii pentru digitalizare. Dacă vrem să ajungem la un grad mare de bancarizare, trebuie să lucrăm cu tinerii. Trebuie să investim în această zonă, pentru că atunci când tinerii devin activi, când se vor angaja, să devină creditabili. În prezent, majoritatea tinerii vor digital. Cei cu vârsta între 25 şi 35 de ani se duc către zona de consum, ei au salarii mai mici. Cei peste 35 de ani se orientează către creditele imobiliare.

Totodată, vedem din ce în ce mai mulţi pen­sionari care încep să folosească cardul atunci când îşi retrag banii. Bancarizarea începe de la momentul în care clientul îşi primeşte o sursă de venituri. Clientul a început să înţeleagă produsele de creditare şi la ce se expune atunci când doreşte un credit. Politica de creditare în lei este sănătoasă. Cererea este mult mai mare în urban. Încurajăm produsele cu dobândă fixă, încercăm să creăm o stabilitate pentru client. Luptăm cu toţii spre o zonă non-cash, care probabil va creşte în continuare cu două cifre pentru că porneşte de la o bază foarte joasă.

 

Marius Dorner, director executiv departamentul Clienţi Companii Mari Citibank

Băncile se luptă pentru clienţi, este o concurenţă acerbă în piaţă, însă problema care apare este legată de calitatea ofertei de creditare. Băncile caută un anumit nivel de risc, în timp ce o parte din cerere prezintă riscuri mai ridicate decât îşi doresc băncile. În România piaţa este restrânsă, deci lupta e acerbă. Numărul de clienţi buni şi mari este limitat, de aceea este extrem de important să te diferenţiezi. Diferenţa o fac produsele, flexibilitatea băncii, înţelegerea clientului, iar acestea sunt asigurate de angajaţii băncii.

Producţia industrială, IT-ul, telecom sunt sectoarele în care găsim clienţi care se potrivesc aşteptărilor noastre. Noi ne uităm atât la companie, cât şi la profilul antreprenorului atunci când decidem să acordăm un credit.

Nu se va întâmpla nimic semnificativ de acum înainte, piaţa va creşte, oportunităţi vor fi, dar nu mă aştept la ceva spectaculos.

 

Tiberiu Moisa, director executiv la Banca Transilvania

Văd două pieţe ale creditelor corporate, o piaţă pentru companiile care performează foarte bine, care au ieşit bine din perioada de criză. Această piaţă are o funcţionalitate vizibilă. Pe de altă parte, mai este şi piaţa companiilor care au ieşit din criză cu datorii mari şi care vor avea mult de muncă în anii ce vor urma.

Pe lângă dinamica accelerată a marjelor, se întâmplă şi un efect psihologic. Dacă acum câţiva ani, jumătate de procent nu ar fi însemnat mare lucru în decizia unei bănci, în prezent acest lucru este mult mai strident. Încercăm să ne folosim de toate învăţăturile pe care le-am tras în perioada de criză.

Creditarea în sine nu este un scop, este un mijloc prin care rezolvi anumite nevoi de dezvoltare. Când nevoia de dezvoltare depăşeşte banii pe care îi ai în buzunar, se creează o nevoie de finanţare. Pentru companiile mici, dependenţa de proprietar este foarte mare. Pe măsură ce compania creşte şi nevoia de finanţare creşte, creşte şi procentul modului în care compania este aranjată, iar importanţa antre­prenorului şi carisma acestuia scad.

 

Mihaela Bîtu, vicepreşedinte corporate la ING Bank

Lucrurile nu stau aşa de rău în sistemul bancar pe cum se prezintă, situaţia nu e atât de neagră. Este clar că în piaţa de lei este o creştere, se vede un apetit al companiilor către creditarea în lei. Într-adevăr ne dorim mai multe proiecte, dar poate la anul şi creditarea corporate va oferi mai multe posibilităţi.

Băncile se confruntă în prezent cu o scădere accelerată a marjei, iar această tendinţă devine îngrijorătoare. Ne îngrijorează totodată relaxarea structurilor de finanţare, pentru că am observat revenirea lejerităţii în acordarea creditelor.

Peste un an probabil vom vedea mai multe investiţii. Mă aştept ca volumul creditelor corporate să crească cu o cifră, în timp ce în zona de retail avansul să fie de două cifre.

Procentul de aprobare a creditelor este foarte mare în cazul ING, pentru că ne alegem cazurile foarte bine. Nu ţintim în mod activ clienţii care nu se potrivesc profilului nostru, care nu ne aduc valoare adaugată.

AFACERI DE LA ZERO