Media & Advertising

Publicatiile din avioane ar putea deveni adevarate colectii de reclame

23.12.2005, 13:00 57

Majoritatea liniilor aeriene si-au dat seama de potentialul revistelor de zbor ca instrumente de imagine.

Inainte de securizarea scaunelor, de verificarea prezentei la bord si de confirmarea pistei libere, pasagerii liniilor aeriene vor face tot posibilul sa scape de plictiseala. Unii vor adormi poate, altii, care nu au citit "Codul lui Da Vinci" inca, vor avea ocazia sa o faca. Marea majoritate insa va folosi pentru a scapa de plictiseala aceleasi unelte ca pana acum, revistele din avion.

Desi parerile despre calitatea acestora sunt impartite, statisticile KLM spun ca 80% dintre pasageri rasfoiesc, la un moment dat al zborului, revistele puse la dispozitie de liniile aeriene.

Aceasta e o veste foarte buna pentru editorii de reviste specializati pe piata transportului aerian. Ascensiunea evidenta a companiilor din acest domeniu este explicabila si prin revenirea mondiala a transportului pe calea aerului.

Ink Publishing de exemplu, compania londoneza ce scoate de sub tipar reviste pentru cele mai importante linii aeriene, prevede o crestere sensibila a fondurilor alocate publicitatii in acest mediu. Astfel, anul 2006 se va invarti in jurul cifrei de 9,16 milioane de euro, fata de 7,61 milioane anul acesta si doar 6,3 milioane in 2004. Piata da astfel semne de revenire dupa atentatele teroriste din 11 septembrie 2001.

Ca si celelalte sectoare media insa, revistele sunt afectate atat de turbulentele economice, cat si de tehnologiile noi aparute pe piata. Altfel spus, industria revistelor de zbor este in tranzitie. Scopul initial al acestor reviste a fost de a decora geamurile magazinelor duty-free din aeroporturi. Acum insa, o data cu disparitia in masa a acestora si cu o acerba competitie audio-vizuala, revistele de zbor se vad nevoite sa-si recalculeze strategiile.

In primii ani ai mileniului trei, multi tranportatori aerieni au renuntat la contractele de revista sau macar le-au diminuat numarul. Printre cele mai simple motive este si cel dat de Jeffrey O''Rourke, director executiv al Ink. El explica faptul ca simplul transport al cate unei reviste pentru fiecare scaun poate determina serioase cheltuieli suplimentare pentru combustibili. Unele linii aeriene au scapat insa de acesta povara suplimentara prin impartirea veniturilor din publicitate cu editorii de reviste. Mai mult, companiile au inceput largirea considerabila a ofertei de reviste, pentru a satisface cererile diversificate ale pasagerilor.

Linia aeriana spaniola Iberia ofera de exemplu doua tipuri de reviste, una pentru pasageri in general si alta bazata mai mult pe segmentul de business. De curand si-a lansat ziarul propriu, Universal, punandu-le in acelasi timp la dispozitia pasagerilor si pe cele de larga circulatie. Continutul acestuia, numai in limba spaniola, este similar cu cel intalnit si pe celelate mijloace de transport in comun din Europa. Diferenta consta, dupa cum a precizat un purtator de cuvant al Iberia, in faptul ca ziarul lor are libertate totala de exprimare. In general, subiecte ca religia, politica sau situatia financiara a transportului european sunt evitate de catre revistele de zbor. Politica marilor transportatori de a evita prezentarea unor materiale promotionale prea agresive este exemplificata si de British Airways. Compania londoneza are doua publicatii, High Life (pe toate rutele) si Business Life (pe rutele europene), pe care incearca sa le impuna pe piata de sine statatoare.

"Nu cred ca ar castiga respectul clientilor nostri daca ar fi percepute ca niste simple vehicule informationale corporatiste", a spus Andrena Pullen, manager de vanzari media al BA.

Competitorul inversunat al BA, Virgin Atlantic, a abordat acest segment dintr-o perspectiva inedita. Daca in 2001 cei de la Virgin au renuntat la publicatia proprie, au revenit la acest concept chiar la cererea pasagerilor. Astfel, in 2003, compania a introdus o noua revista, editata de cei de la Fifty-One, pentru pasagerii de la business class. Aceasta se numeste Carlos si nu se incadreaza nici pe departe in standardele media actuale. Nu are coperti si pagini lucioase, nu are poze, iar unele articole sunt foarte lungi. E tiparita pe hartie simpla, maro, cu ilustratii liniare si benzi desenate. Anunturile publicitare sunt limitate doar la opt pagini, chiar pe paginile din mijloc. "E un lux sa iti poti permite sa faci asa ceva cu o revista in zilele noastre. Marea lor majoritate se rezuma la a vinde diverse lucruri", a declarat Michael Jacovides, redactor-sef si director creativ al Fifty-One.

Alte case editoriale si-au exprimat si ele dorinta de a porni proiecte similare, destinate insa unui public mai larg. Jason Frost, director al Publicis Blueprint, a declarat ca si-ar dori "aducerea calitatii pe toata piata".

"Ca linie aeriana ai avantajul deosebit de a putea intari increderea pasagerilor in tine si de a-i impresiona in mod constant", a adaugat el, mentionand ca si reversul poate fi la fel de probabil.

Ink detine deja o pozitie destul de sigura pe segmentul low-cost din piata generala a liniilor aeriene. Acestea sunt caracterizate insa prin transportul persoanelor din punctul A in punctul B, fara mari elemente de imagine. Dintre acestea amintim de EasyJet si Wizz Air, ambele pentru Europa de Est, si de Tiger Airways, diviziunea low-cost a Singapore Airlines. Avantajul acestor linii aeriene este ca permit reclamelor atingerea unui public-tinta omogen. Un alt avantaj ar mai fi si faptul ca aceste curse sunt pe distante mici si la intervale de timp scurte. Acest lucru permite agentilor publicitari locali sa promoveze reclamele comerciantilor cu interes local. Toate astea sunt posibile la un pret cat se poate de convenabil.

In acelasi timp, o publicatie proprie poate fi folosita si ca o unealta foarte eficace in construirea unui brand. Unele linii low-cost se folosesc de acestea pentru a-si promova noile destinatii. Cel mai mare avantaj al acestor publicatii ne este prezentat de Jeffrey O''Rourke, director executiv al Ink: "Usile sunt inchise ermetic, ei stau cuminti pe scaune, e un stand de presa cu un singur client. Pana acum nimeni nu s-a dat jos din avion pentru ca nu i-au placut revistele de pe scaun".

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO