Acum, pe porţile fabricilor din Braşov, Bucureşti şi Filipeştii de Pădure ies zilnic circa jumătate de milion de pungi de produse, iar consumul dă semne de revenire.
"Noi ţintim dublarea cifrei de afaceri în acest an. Suntem în situaţia fericită şi atipică a unei cifre de afaceri mult mărite în acest an datorită achiziţiei diviziei de seminţe şi alune de la Alka, după un 2010 care a fost în linie cu 2009", spune Cristian Rey (43 de ani), care conduce operaţiunile din România ale Intersnack, companie în cadrul căreia lucrează de peste 13 ani.
La una dintre puţinele sale ieşiri în presă, el explică faptul că decizia achiziţiei Nutline, divizie care vindea în 2009 seminţe de circa 20-25 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF, a pornit de la sediul central al companiei, din Germania.
"Se căuta extinderea businessului de snacksuri sărate. Discuţiile au fost iniţiate de la centru, de Intersnack Group, şi posibilităţile nu erau foarte multe. Căutam un brand demn de luat în seamă."
Rey spune că în Europa de Vest seminţele nu sunt un segment foarte popular, însă în partea de sud a bătrânului continent şi în Europa Centrală şi de Est situaţia este complet diferită.
Piaţa de alune şi seminţe din România este de 89 mil. euro în acest an, potrivit estimărilor Intersnack, o valoare similară cu cea din 2010. Piaţa locală este una dintre cele mai mari din Europa.
Achiziţiile, o formă agreată de creştere
Aceasta nu a fost însă prima achiziţie a grupului german, care a intrat pentru prima dată pe piaţa locală în 1994-1995 prin intermediul distribuitorilor, pentru ca trei ani mai târziu să înfiinţeze o entitate legală. Iniţial compania deţinea doar brandul Chio, un brand-umbrelă, sub care sunt incluse chipsuri, specia lităţi şi produse coapte.
În anul 2006 compania a achiziţionat compania Flipper, cu brandurile Felix şi Fiesta, iar patru ani mai târziu portofoliul s-a îmbogăţit cu Nutline.
Fiecare dintre aceste tranzacţii a inclus şi o fabrică, iar în prezent grupul Intersnack numără trei unităţi de producţie: una la Braşov, unde produce chipsuri, una la Bucureşti unde sunt produse alune şi seminte şi una la Filipeştii de Pădure tot pentru seminţe.
"În România producem toate produsele din portofoliul nostru, mai puţin produsele coapte şi popcornul pentru microunde, care sunt realizate în Ungaria. Aceste categorii de produse nu au fost niciodată realizate în România, ci importate. La Braşov producem popcorn, dar doar gata pentru consum."
Rey nu exclude posibilitatea unor noi achiziţii în viitor, însă pentru moment îşi concentrează atenţia pe integrarea businessului Nutline în structura Intersnack.
"Achiziţiile sunt o formă de creştere agreată de grupul nostru şi de aceea ne uităm cu atenţie la posibile achiziţii, însă pentru moment încercăm să integrăm businessul preluat de la Alka."
El spune însă că situaţia economică nu îi facilitează planurile, în condiţiile în care în ultimii doi-trei ani se tot aşteaptă la creştere, însă în cel mai bun caz piaţa de snacksuri sărate stagnează. Pe acest segment, evaluat la 44 mil. euro, principalul concurent al companiei este StarFoods (PepsiCo), care deţine brandul Lays.
Criza şi snacksurile
Piaţa de snacksuri sărate a fost puternic afectată de criza financiară, în condiţiile în care oameni puteau să renunţe mai uşor la aceste produse decât la cele de bază, care se găsesc întotdeauna în coşul de consum.
"În 2009 şi 2010 pieţele au scăzut odată cu declinul consumului. Segmentul de snacksuri sărate a fost serios afectat pentru că oamenii renunţă destul de uşor la aceste produse în perioadele dificile. În prima jumătate a acestui an căderea s-a oprit. Vara este însă sub aşteptări".
Rey, care are în subordine între 700 şi 800 de angajaţi, cu circa 200 mai mulţi decât înainte de preluarea diviziei de seminte şi alune de la Alka, spune că în această primăvară şi în prima parte a verii evoluţia companiei a fost în linie cu estimările. Per ansamblu însă, vara este sub estimări. Pentru segmentele de seminţe şi chipsuri vara este un vârf, în timp ce pentru alune şi produse coapte vârful este iarna.
În ceea ce priveşte măsurile pe care compania pe care o conduce le-a luat în ultimii doi ani şi jumătate pentru a combate efectele crizei, Rey spune că a mizat pe oferte speciale în detrimentul introducerii mai multor produse noi pe piaţă. Totuşi, anul trecut compania a introdus, "în pofida tendinţelor", chipsurile Chio Premium Moments.
Rezultatele acestui produs sunt similare cu estimările iniţiale ale companiei, potrivit lui Rey, care adaugă că nu aştepta să câştige o cotă foarte mare de piaţă. Tot în criză, a observat el, românii preferă gramajele medii şi mari.
"Ambalajele mici sunt cele mai scumpe şi de aceea tot mai puţine persoane le cumpără."
Preţul a scăzut în ultimii ani
În condiţiile în care preţul este principalul factor care influenţează achiziţiile românilor, Rey spune că în ultimii ani preţurile la raft ale produselor din por tofoliul Intersnack au avut un trend descendent.El explică faptul că preţul din magazi ne este dat de preţul materiilor prime, preţul ambalajelor şi adaosul comercial aplicat.
"Adaosul comercial, pe care spre exemplu noi îl aplicăm pentru a acoperi costurile de distribuţie şi depozitare, a scăzut în ultimul deceniu."
Rey adaugă că un factor care a contribuit la reducerea adaosului este extinderea comerţului modern.
"Dacă acum un deceniu un chioşc aplica un adaos de 24-25%, acum la hipermarket acesta coboară mult sub 10%." În aceste condiţii preţurile la raft au scăzut. "Totuşi, preţurile materilor prime au crescut an de an."
De la fabrică în magazine
Produsele Intersnack ajung atât în zona urbană, cât şi în zona rurală şi diferenţe mari de consum nu există. Din depozitele companiei pleacă în fiecare zi către piaţă peste jumătate de milion de unităţi de vânzare, care includ toate produsele companiei.
"Chiar dacă în zona rurală veniturile sunt mai mici şi oamenii consumă mai rar, aceştia totuşi consumă." În zona rurală, în special în localităţile mici, oamenii se aprovizionează în special de la magazinele din retailul tradiţional.
Totuşi, retailul modern a crescut constant ca importanţă şi a ajuns să aducă 40-50% din vânzările produselor Intersnack.
"Retailul tradiţional nu dispare, este un specific al ţării noastre. Chiar dacă comerţul modern va mai câştiga cotă de piaţă, consumatorul care în drum spre casă îşi doreşte pâine şi ţigări se va opri tot la magazinul de la parterul blocului." Produsele pe care nu le vinde în comerţul modern sau tradiţional, Intersnack le exportă, însă cota este mică.
"Cea mai mare parte a exporturilor noastre merg în Bulgaria, la filiala soră, unde nu există nicio unitate de producţie. Acolo exportăm tot ce este necesar pentru acea piaţă. În ţări precum Croaţia, Italia sau Spania mergem doar cu Nutline. Ponderea este însă mică şi nu există planuri pentru alte ţări. Piaţa internă rămâne baza."
Intersnack deţine atât o reţea proprie de distribuţie, cât şi contracte cu companii de distribuţie. "Preponderent facem vânzare directă către clienţi, însă avem şi o reţea de distribuitori pe care am preluat-o de la Alka odată cu preluarea Nutline".
Rey explică faptul că Intersnack deţine 12 puncte de lucru la nivel naţional, fiecare dintre acestea având un depozit, un birou şi o echipă de agenţi.
Fiecare punct de lucru are un şef de zonă care decide ce clienţi noi intră în portofoliul companiei. Decizia se ia în funcţie de locaţia acestuia, de produsele din magazine, dacă sunt similare cu cele preferate de consumatorul produselor Intersnack, şi de bonitatea financiară a companiei. "În ultimii ani însă, mai multe magazine s-au închis decât s-au deschis."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
