"Este prioritar să deschidem alte pieţe. Exportăm pe piaţa vest-europeană, este o piaţă foarte bună, dar şi foarte concurenţială. Îmi este greu să cred că vom putea vinde foarte multă brânză în Franţa. Prioritară este integrarea producţiei agricole, iar fondurile europene rămase pentru acest exerciţiu financiar vor fi direcţionate înspre zootehnie şi spre zona de procesare. Creşterea exporturilor de alimente din carne dovedeşte că avem capacităţi de a concura pe piaţa externă", explică ministrul.
Exporturile de produse agroalimentare româneşti au ajuns la sfârşitul anului 2011 la nivelul record istoric de 3,9 miliarde de euro, în creştere cu 27% faţă de 2010. Deficitul comercial pe această linie s-a redus cu 50% anul trecut, importurile fiind cu 300 de milioane de euro mai mari decât exporturile.
Deficitul pe 2011, cel mai mic din ultimii cinci ani, a marcat unul din ultimii paşi pentru reechilibrarea balanţei comerciale pentru alimente.
Miza pentru ca exporturile de produse agroalimentare să depăşească importurile este accelerarea livrărilor în străinătate făcut e de procesatorii români de mâncare.
Acum aproape jumătate din exporturile de pro duse agroalimentare sunt controlate de materiile prime agricole brute precum porumbul, grâul sau floarea-soarelui.
Pentru a porni "atacul" alimentelor româneşti pe pieţele din Asia Stelian Fuia spune că va delega cinci ataşaţi comerciali cu misiunea de a accelera procesul de deschidere a acestor pieţe din punct de vedere sanitar veterinar.
"Am iniţiat procedurile pentru a trimite ataşaţi comerciali agricoli la câteva ambasade «cheie». Vom crea şi un departament în minister pentru a fi o interfaţă între ataşaţii agricoli şi producătorii români", subliniază şeful de la Agricultură.
Livrările de produse agroalimentare făcute de companiile româneşti în Asia sunt însă infime în raport cu exporturile totale pe aceas tă linie. Astfel, după primele zece luni ale anu lui trecut, pe piaţa chineză au ajuns produse alimentare româneşti în valoare totală de aproximativ 30 mil. euro, pe piaţa din Coreea de Sud de alte 18 mil. euro, iar pe piaţa din Uzbekistan de 4 mil. euro. Exporturile cumulate către aceste pieţe acoperă numai 1% din total.
Pe de altă parte, Fuia adaugă că măsurile pe care le poate lua din biroul de ministru pentru a accelera exporturile sunt limitate şi că principalul motor de creştere al exporturilor de alimente rămâne în mâinile producătorilor români.
"Noi încercăm să creăm cadrul, dar nu putem să îi ducem (pe producători - n. red.) să vândă în China. Importantă este piaţa rusă şi cea asiatică." Totuşi, Fuia adaugă că un element foarte important pentru accesul pe pieţele externe este participarea firmelor româneşti la târgurile şi expoziţiile agricole din străinătate. În acest context, România va organiza anul acesta târgul agricol de la Nürnberg. "Avem şi congresul internaţional al viei şi vinului", notează Stelian Fuia.
Agricultura locală rămâne în două viteze
În acelaşi timp, noul ministru al agriculturii nu are planuri concrete pentru schimbarea raporturilor dintre cele două arealuri ale agriculturii locale. Pe piaţa locală sunt 2,5 milioane de fermieri persoane fizice care exploatează 3,5 milioane de hectare de teren şi alte 31.000 de firme care au în proprietate sau administrare restul de 4,7 milioane de hectare de teren arabil. Deşi la 30 de kilometri de Bucureşti ţăranii vând varză sau cartofi la marginea drumului fără nici un fel de acte Stelian Fuia nu are niciun plan pentru a elimina aceste vânzări la negru.
"Este o cultură rurală, nu putem să îi vedem ca evazionişti pe cei care vând un kilogram de roşii şi trei kilograme de cartofi, evaziunea ma re se face pe importul de produse agroalimentare şi nu de către micul producător", spune Fuia, fără să detalieze cum intenţionează să elimine evaziunea provenită din importuri.
Printre cei 2,5 milioane de fermieri persoane fizice se numără şi producători agricoli care exploatează sute de hectare de teren.
Ministrul admite însă că înregistrarea de firme pentru producătorii agricoli care au în exploatare mai mult de 50 de hectare este necesară, în condiţiile în care produsele acestor fermieri ajung în piaţă.
"Este legislaţia pe care o avem la ora actuală, situaţia este reală, pe cei cu exploataţii mari pe persoană fizică trebuie să îi fiscalizăm.Administraţia are pârghii, una dintre aceste pârghii este subvenţia. Putem spune că dăm subvenţii de la un anumit nivel celor care se încorporează, care îşi transformă activitatea sub formă juridică."
Asocierea deschide uşile marilor magazine
Pe de altă parte, ministrul spune că una dintre puţinele soluţii pe care micii producători le au pentru a ajunge fără intermediari direct în pieţe şi pe rafturile hipermarketurilor este asocierea, însă şeful de la Agricultură subliniază că singurul lucru pe care îl poate face din fotoliul de ministru este de a încuraja, a asigura fonduri pentru proiecte şi acela de a asigura cadrul legislativ necesar pentru asocierea dintre producători.
"Sunt disponibile măsuri care să îi stimuleze pe micii producători să se asocieze. Avem fonduri disponibile pentru grupurile de producători, pe această cale pot primi subvenţii dacă îşi valorifică împreună producţia."
În acest sens, Ministerul Agriculturii a pus bazele aşa-numitelor "grupuri de acţiune locală", ONG-uri conduse de fermieri ce au rolul de a gestiona şi direcţiona în teritoriu proiecte pe fonduri europene. Acum sunt operaţionale 81 de GAL-uri, adică două astfel de organizaţii în fiecare judeţ - instrument unde fermierii pot primi informaţii sau consiliere în legătură cu fondurile europene.
"Dacă se asociază, fermierii pot să intre în magazin. Sunt fonduri şi pe GAL-uri pentru ca fermierii să facă centre de sortare pentru legume sau fructe. Ministerul Agriculturii a creat cadrul şi are banii. Fiecare GAL poate să gestioneze 10-12 proiecte de câte 200.000 de euro.
Cu aceşti bani se poate face un depozit pentru un sat." Ministrul arată că asocierea dintre fermierii este singurul element care îi poate ţine pe micii producători pe linia de plutire, în condiţiile în care marile magazine cumpără cantităţi mari.
"Aceasta este realitatea, nicio ţară nu şi-a dezvoltat agricultura doar prin ferme. Mai sunt şi alte ţări în zonă care au probleme ca ale noastre. Singura soluţie este asocierea. Supermarketurile cumpără cantităţi mari, noi putem vinde din aprilie până în septembrie. Mai puţin le interesează pe supermarketuri de unde cumpără."
Fermierii au în buzunare 4 miliarde de euro, dar unele proiecte au un semn de întrebare
Deşi impactul fondurilor europene disponibile pentru asocierea producătorilor agricoli sau pentru investiţiile în spaţii de depozitare a legumelor şi fructelor întârzie să se vadă în teren, în conturile fermierilor români au intrat din 2007 până la sfârşitul lunii martie aproximativ 4 miliarde de euro.
"Avem un fond de 500 de milioane de euro la Banca Naţională, bani puşi la dispoziţie de Comisia Europeană, avem tot timpul bani disponibili din care ne alimentăm şi plătim proiectele. Sunt bani care au ajuns în conturile fermierilor. Suntem la 40% grad de absorbţie, adică undeva la 4 miliarde de euro".
Plăţile pentru proiectele pe fonduri europene în agricultură sunt de aproape 3 ori mai mari decât cele făcute de Guvern prin intermediul fondurilor structurale. Cum explică ministrul ritmul mai mare de absorbţie? "Explicaţia vine din experienţa pe care am avut-o înainte de aderare prin programul SAPARD, din administrare, dar şi apetenţa mai mare pentru banii europeni. Nu am avut însă priorităţi clare pentru tot pachetul financiar." În acest context, în urmă cu două săptămâni Stelian Fuia a lansat oficial un proiect de 25 de milioane de euro numit "Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR)", bani ce vor intra în următorii patru ani în conturile firmei spaniole Innovacion y Desarrollo Local, SL-IDEL. Compania va încasa în fiecare din urmă torii patru ani câte 6 milioane de euro, în schimbul banilor această firmă fiind obligată să facă un newsletter lunar, o dată la două luni va publica un material cu tematică generală în domeniul dezvoltării rurale, iar cei care se înscriu în acest proiect vor primi invitaţii la conferinţe pe teme agricole, costurile urmând a fi suportate din banii europeni. Este însă justificată pla ta acestor bani? "Contractul a fost câştigat în justiţie, ministrul (Valeriu Tabără - n. red.) a fost obligat să îl semneze anul trecut, nu a avut ce face. Acest contract este format din contracte subsecvente anuale de 6 mi lioane de euro. Dacă proiectul nu face ce trebuie să se întâmple şi nu îşi realizează scopul, rămânem cu 6 mi lioane de euro plătite şi nu mai continuăm.
Nu am de gând să arunc 25 de milioane de euro pe geam pe mofturile unora care cred că vor face reţea. Până la jumătatea anului vom face prima evaluare." Pe scurt, ministrul spune că este "constrâns" să menţină unda verde pentru un contract pe fonduri europene asupra căruia planează semne de întrebare.
Lucrează la banca funciară de 100 mil. euro/an
Pe lângă creşterea impactului pe care îl au în teren banii europeni Stelian Fuia a preluat biroul de ministru de la Agricultură cu un an înainte ca România să îşi deschidă în totalitate piaţa funciară în faţa investitorilor. Şeful MADR admite că România are şanse minime de a prelungi după 2014 termenul până când străinii nu pot cumpăra "la liber" teren de pe piaţa locală. Ministrul răspunde însă acestei situaţii printr-un proiect al unei aşa-numite bănci funciare, in strument prin care statul ar urma să achiziţioneze teren de pe piaţa liberă pentru a-l comasa şi arenda ulterior. De unde vor veni însă banii pentru achiziţii? "Guvernul poate face acest proiect dacă este fundamentat. Cred că Guvernul îşi poate permite să ruleze 100 de milioane de euro pe an.
Numai Agenţia Domeniilor Statului înca sea ză în fiecare an redevenţe de această valoare." Proiectul unei bănci funciare a fost adus la lu mină de Valeriu Tabără, care propunea, la acel moment, transformarea ADS-ului într-un asemenea braţ de achiziţii. Fuia crede că Ministerul Agriculturii - instituţie care are deja 7.500 de angajaţi şi 6 alte instituţii în subordine - are nevoie de un proiect de sine stătător în acest sens.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
