Cu toate acestea, compania a raportat public că efectivul total de salariaţi ai Nokia este format din 4.000 de angajaţi, fără a specifica faptul că diferenţa este reprezentată de angajaţii temporari, închiriaţi în perioadele de vârf din producţie de la companiile de recrutare şi muncă temporară Adecco, Lugera & Makler şi Trenkwalder.
"Procedura de concediere colectivă durează mai bine de două luni de când a fost notificată şi nu se aplică angajaţilor temporari, care sunt angajaţi ai agenţilor de muncă temporară. Dintr-un total de peste 1.900 de contracte de muncă active ale Nokia, un procent de 99,8% din contracte erau pe perioadă nedeterminată, iar restul de 0,2% erau pe perioadă determinată", a spus Emilian Roşca, inspector-şef în cadrul ITM Cluj.
El a mai spus că, până în prezent, Nokia nu a transmis nicio notificare către ITM privind concedierile colective pe care a anunţat că le va face.
Companiile sunt reticente în ceea ce priveşte dezvăluirea numărului de angajaţi temporari, având în vedere că folosirea contractelor de muncă temporare oferă angajatorului posibilitatea de a renunţa mai uşor la acest tip de angajaţi în cazul în care producţia scade, nefiind obligaţi să negocieze cu aceştia pachete compensatorii sau să negocieze cu sindicatele procesul de restructurare.
De asemenea, unii specialişti spun că o parte din angajatori folosesc forţa de muncă temporară pentru a evita să plătească aceleaşi beneficii precum angajaţilor care au încheiate contracte colective la nivel naţional sau la nivel de ramură, care, de regulă, negociază sporuri sau prime pentru ocazii speciale.
Activităţile de închiriere a angajaţilor temporari au reprezentat o miză enormă pentru creşterea businessurilor marilor companii de recrutare, care formează o piaţă de 120 de milioane de euro. Procentul încasat de o agenţie de forţă de muncă temporară variază între 5 şi 18% din totalul costurilor salariale aferente fiecărui salariat temporar.
Cu cât numărul angajaţilor e mai mare, cu atât tariful scade, iar comisionul creşte odată ce funcţia pe care este plasat angajatul este mai înaltă.
Nokia şi Dacia, care generează 20% din exporturile României, au între 3.000 şi 4.000 de salariaţi în regim temporar, cele două firme fiind totodată şi cei mai mari angajatori care folosesc beneficiile forţei de muncă temporară.
Printre companiile care mai folosesc sute de angajaţi în regim temporar se mai află tot cele din sectorul producţiei, precum Continental, Delphi, Celestica, Leoni, ArcelorMittal, Kromberg & Schubert sau Flextronics.
Contractele de muncă temporară reprezintă o soluţie de reducere de costuri şi pentru companiile care au nevoie de forţă de muncă şi care au bugetul de recrutare îngheţat.
Prelungirea perioadei pentru care pot fi încheiate contracte de muncă temporare de la 18 luni la doi ani a fost una din cele mai importante modificări aduse de noul Cod al muncii intrat în vigoare în luna mai.
Proiectul a fost susţinut de către Consiliul Investitorilor Străini, care reprezintă peste 100 de companii în care lucrează 210.000 de oameni şi care spunea că se va aduce o flexibilizare a pieţei muncii.
De asemenea, oficialii CIS susţineau la acea vreme că flexibilizarea legislaţiei muncii va duce la crearea a 90.000 de noi locuri de muncă pe termen scurt. Decizia Nokia de a pleca din România a contrazis însă estimările investitorilor străini.
Deşi noua legislaţie a muncii limitează implicarea sindicatelor în procesul de concediere colectivă, Ministerul Muncii a anunţat că în cadrul Nokia România există un contract colectiv de muncă în vigoare, încheiat între Nokia România şi două sindicate - Sindicatul Liber Nokia şi Sindicatul Nokia Metal - pentru perioada 2011- 2014, înregistrat la ITM Cluj pe data de 1 februarie 2011.
Pentru că acest contract a fost încheiat si înregistrat cu trei luni înainte de intrarea în vigoare a noului Cod al muncii, se vor aplica prevederile contractului colectiv de muncă. Chiar ieri conducerile celor două sindicate de la fabrica Nokia au început negocierile cu compania.
"Atunci când au închis fabrica la nemţi, ei au acordat 60 de salarii compensatorii pornind de la nivelul salariului minim pe economie, iar cel mai mult s-au acordat 220 de salarii compensatorii. Vrem să negociem şi noi după aceleaşi criterii şi vom primi în curând şi ceea ce au discutat sindicatele angajaţilor Nokia din Germania, pentru a folosi documentaţia ca instrument de lucru pentru negocieri", a spus Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale "Cartel Alfa".
El a mai adăugat că sindicatele vor negocia includerea angajaţilor Nokia în programe de reconversie profesională finanţate eventual din fonduri europene, precum şi plata contribuţiilor pentru angajaţii aflaţi în prag de pensionare, pentru completarea stagiului de cotizare.
Hossu a explicat că una dintre principalele probleme cu care se confruntă în prezent angajaţii o reprezintă faptul că cei 2.000 de angajaţi Nokia care vor fi concediaţi sunt muncitori necalificaţi, pentru că meseriile învăţate în companie nu sunt acreditate de către Consiliul Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor, singura instituţie care acordă acreditări recunoscute de Ministerul Muncii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
