Listarea Fondului Proprietatea, considerată de unii "cel mai important eveniment de la 1882 încoace" sau ca "şansa unui nou început pentru Bursa de la Bucureşti", nu a reuşit într-un an să se ridice la nivelul aşteptărilor.
Foştii proprietari care au primit acţiuni FP drept despăgubire pentru imobilele confiscate de regimul comunist se bucurau în urmă cu un an că în sfârşit îşi pot vinde legal şi transparent acţiunile, făcându-şi calcule că vor lua în jur de 0,7-0,8 lei pentru fiecare acţiune. Nu mai conta că preţul aşteptat era cu 20-30% sub valoarea la care au primit acţiunile. De cealaltă parte, erau brokerii, care după ani grei de criză, îşi făceau calcule cu privire la cât de mult ar putea creşte tranzacţiile cu acţiuni, şi astfel veniturile din comisioane. În timp ce oficialii Bursei de Valori Bucureşti vorbeau despre câştigul de imagine, de vizibilitatea pe radarele marilor fonduri străine de investiţii şi îşi puneau speranţele că acest eveniment va fi urmat de un şir de evenimente pozitive.
Trezirea foştilor proprietari la realitate a fost însă dură şi a avut loc încă din prima zi de tranzacţionare. Prima tranzacţie cu acţiunile FP la bursă a avut loc la ora 10.00, pe 25 ianuarie 2011, la un preţ de 0,602 lei/titlu, iar de atunci până în prezent acţiunile au scăzut până la 0,467 lei/titlu. Minimul de 0,415 lei a fost atins la finele lunii noiembrie.
"Nu am vândut nicio acţiune FP pentru că ar însemna să marchez o pierdere enormă. Nu voi vinde şi aştept o revenire a acţiunilor care ar putea avea loc dacă administratorii de la Franklin Templeton listează companiile din portofoliul FP sau dacă duc Proprietatea pe o bursă străină, poate la Singapore", a spus John Chrissoveloni, moştenitor al familiei de bancheri Chrissoveloni şi acţionar cu 0,1% din fond. El a primit acţiunile FP înainte de listare, la valoarea nominală de 1 leu (pentru despăgubiri de 10 milioane de lei erau alocate 10 milioane de acţiuni).
Cristian Varban, care deţine circa 800.000 de acţiuni FP, cea mai mare parte primite după listare, este şi el dezamăgit de preţ: "Cred că preţul acţiunii a atins minimul, nu cred că poate să mai scadă. Pentru a vedea acţiunile pe un trend crescător, managerul de fond trebuie să listeze companii din portofoliu, să aducă management profesionist la acele companii, să dea dividende şi chiar să listeze fondul pe o bursă străină." În ziua listării, în urmă cu an, Mark Mobius a declarat că "este foarte important să creştem valoarea Fondului astfel încât să reducem diferenţa dintre preţul acţiunii, acum de 0,6 lei şi valoarea unitară a activului net de 1,1 lei şi poate chiar să depăşim acest prag. Vom decide ca Fondul să răscumpere acţiuni ca să menţinem preţul". Templeton a încasat circa 6 mil. euro pentru administrarea FP în 2011, însă sunt şi acţionari care cred că Templeton nu s-a ridicat încă la înălţimea aşteptărilor.
Răscumpărările de acţiuni în valoare de peste 100 milioane de lei nu au putut ţine însă piept presiunii uriaşe existente la vânzare, pentru că mulţi dintre foştii proprietari alegeau să vândă acţiunile indiferent de preţ, şi nici corecţiilor negative generate de deteriorarea contextului extern.
Ce a fost pierdere pentru foştii proprietari a fost oportunitate pentru fondurile de investiţii locale şi străine care au acumulat pachete importante de acţiuni la preţuri foarte mici. Activele fondului valorează peste 14 miliarde de lei, însă pe bursă valoarea fondului este de circa 6 miliarde de lei.
"Pentru fondurile de investiţii, Fondul Proprietatea a fost şi rămâne o oportunitate viabilă de plasament, oferind expunere pe sectoarele de activitate defensive din economie. Prin listare, Bursa a câştigat un emitent lichid şi o creştere a lichidităţii. Pe termen lung, Fondul Proprietatea are potenţial de creştere, având în vedere că în prezent activele sunt subevaluate din cauza companiilor nelistate din portofoliu, iar discount-ul de tranzacţionare este ridicat", a spus Radu Hanga, administratorul celui mai mare fond local de acţiuni.
Mai mult, preţul mic al acţiunii a grăbit ieşirea statului din acţionariatul FP. Finanţele au fost nevoite să dea de două ori mai multe acţiuni pentru a statisface despăgubirile şi astfel, după un an de la listare, statul a rămas cu doar câteva acţiuni FP faţă de cele pest 5,5 miliarde de acţiuni (38% din capital) deţinute înainte de listare.
Astfel a fost posibilă consolidarea unor investitori privaţi: fondul american de hedging Elliott Asociates are circa 13% din FP, în timp ce un fond londonez City of London are mai mult de 7%. În prezent, peste 40% din FP e controlat de investitori instituţionali străini.
Pe bursă, listarea a avut un impact pozitiv de creştere a tranzacţiilor. În 2011, tranzacţiile cu acţiuni au crescut cu aproape 80%, până aproape de 10 miliarde de lei. Capitalizarea bursieră şi numărul de investitori au scăzut însă din cauza corecţ iilor cauzate de criza datoriilor suverane din zona euro.
"În ultimul an, FP a fost zilnic în topul celor mai lichide acţiuni şi cred că va continua să fie un motor de lichiditate pentru bursă. Putem spune că aşteptările privind creşterea lichidităţii s-au împlinit şi că investitorii străini aşteptaţi au venit pentru că peste 40% din fond este deţinut de străini", a spus Marcel Murgoci, director de tranzacţionare la societatea de brokeraj Estinvest.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
