Populaţiaacumulase la sfârşitul lui februarie rate neplătite la timp lacreditele în alte monede decât lei, euro şi dolari (categorie încare francul este preponderent) de echivalentul a 911 milioane lei(216 mil. euro), adică de trei ori peste nivelul înregistrat înperioada corespunză toare a anului trecut.
Analiştii nu se aşteaptă la o scădere arestanţelor la franci elveţieni curând în ciuda faptului că înultima perioadă s-a observat o stabilizare a cursului deschimbprincipalul factor care a generat creşterea rapidă aîntârzierilor la plată.Ponderea restanţelor în total împrumuturi este deaproximativ 6,7%.
"Cursul s-a stabilizat acum, dars-a stabilizat sus, nu jos. Creditele în franci elveţieni au fostfoarte afectate de ratele din ultimii doi ani. A crescut şi dobândala francul elveţian, s-a dus mult în sus. În plus, s-a şi apreciatfoarte mult francul.
Creşterea restanţelor la acestecredite este normală, face sens economic.Rata întârzierilor la creditele în francielveţieni va continua să fie mare", comentează analistul financiarDragoş Cabat.
Cursul de schimb leu-franc s-a apreciat cu16% în intervalul februarie 2010- februarie 2011, dar impactul estemult mai mare asupra clienţilor care au luat credite în 2007-2008la un curs de 2 lei/franc şi acum trebuie să-şi achite ratele la oparitate de 3,2 lei/franc, ceea ce înseamnă o creştere de peste 50%a ratei lunare, exprimată în lei.
Şi întârzierile la plata creditelor în euros-au dublat în ultimul an, ajungând la 2,16 miliarde lei (circa 510mil. euro) în ciuda faptului că paritatea leu/euro a variatnesemnificativ în acest interval de timp.
Împrumuturile în euro sunt în generalcredite garantate cu ipoteci, analiştii apreciind că debitorii s-austrăduit să-şi plătească o perioadă mai lungă de timp ratele pentruca bunurile aduse în garanţie să nu fie executate silit, dar nu aumai reuşit să se ţină de graficul de rambursare, pe măsură cesituaţia lor financiară s-a deteriorat ca urmare a recesiuniiprelungite.
Intrarea în categoria clienţilor răuplatnici a tot mai mulţi debitori cu credite garantate este reflectatăşi de creşterea restanţei medii la 5.570 de lei în februarie,comparativ cu aproximativ 3.400 de lei în urmă cu un an. În acestcontext, bancherii au ajuns să scoată la licitaţie peste 2.000 decase, apartamente şi terenuri recuperate de la clienţii care nuşi-au mai plătit ratele la credite, potrivit datelor de pesite-urile băncilor.
În schimb, restanţele la lei s-au stabilizatîn ultima jumătate de an în intervalul 2,7-2,8 miliarde lei, dupăce în 2009 au înregistrat o creştere accentuată.
Portofoliile de credite în lei, în mareparte împrumuturi de consum fără garanţii acordate clienţilor cuvenituri mici şi medii, au fost primele afectate de scădereaveniturilor şi creşterea ratei şomajului după declanşa rea crizeifinanciare pe plan local la sfârşitul lui 2008.
În ceea ce priveşte restanţele la crediteleîn lei, Cabat a explicat că era normal să scadă având în vedere şidiminuarea dobânzilor la lei. Dobânzile anuale efective lacreditele de consum au scăzut în toamna anului trecut sub 20% pean, după ce sau menţinut peste acest nivel timp de un an şijumătate.
Soldul total al ratelor restante lacreditele clienţilor individuali au urcat la 5,9 miliarde lei înfebruarie, de la 5,7 miliarde lei în luna anterioară.
Comparativ cu februarie 2010, restanţ elesunt cu 60% mai mari. Cea mai mare parte a restanţelor suntîntârzieri la plată mai mari de 90 de zile.
"Creşterea restanţelor pe maturităţi maimari este normală. Cei care nu pot să plătească nu-şi revin în 30de zile decât în foarte mică măsură.Circa 80-90% din cei care au restanţe mai mari de30 de zile se duc în 60 sau 90 de zile", spune Cabat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
