Cu toţii ne uităm în jur şi nu vedem nicio criză: mallurile, supermarketurile şi şoselele sunt pline, la terase şi restaurante nu găseşti locuri dacă nu faci rezervare chiar dacă preţurile au explodat, avioanele şi charterele externe sunt pline (chiar dacă biletele de avion au crescut cu 41%).
Chiar dacă supermarketurile au înregistrat o reducere pe volum, adică s-au cumpărat mai puţine produse, prin creşterea preţurilor această scădere a fost compensată şi chiar se vede o majorare a încasărilor (uleiul a crescut cu 49%, făina şi mălaiul cu 33%, pâinea cu 23%, faţă de o inflaţie generală de 15%).
Conform unei analize Allianz Trade, cel mai mare asigurător de credite comerciale din lume, retailerii au transferat 75% din creşterile preţurilor de producţie asupra consumatorilor.
Toate aceste creşteri de preţuri ajută guvernul pentru că duc la creşterea încasărilor bugetare prin faptul că TVA şi alte taxe fiscale se aplică la preţuri mai mari pentru produse şi servicii.
În timp ce inflaţia în Europa este de 9%, la noi inflaţia este de 15%, ceea ce arată cât de repede se transferă în preţurile finale toate creşterile de preţuri anterioare, la care se mai adaugă chiar şi creşteri în plus.
Ăsta este şi motivul pentru care BNR are mari probleme cu inflaţia şi trebuie să-şi revizuiască în sus prognozele tot mai des.
Pe acest fond de creştere de preţuri, guvernul a majorat prognoza de PIB în valoare nominală pentru acest an de la 1.327 de miliarde de lei la 1.370 de miliarde de lei.
Chiar şi în valoare reală, guvernul tocmai a majorat prognoza de creştere economică de la 2,9% la 3,5%, asta bineînţeles şi pe fondul rezultatului neaşteptat de bun din primul trimestru, când am avut o creştere economică de peste 6%. Dar nici trimestrul al doilea nu este prost, chiar dacă ritmul de creştere economică s-a redus.
Creşterea dobânzilor la lei, care s-au dublat, triplat, încă este suportabilă şi încă nu se simte în bugetul familiilor. Chiar dacă creditarea a mai scăzut, băncile sunt mulţumite de cum merg lucrurile cu finanţările acordate companiilor şi persoanelor fizice. Vom vedea ce va fi la anul.
Businessul şi economia funcţionează (managerii se plâng că nu au forţă de muncă, nu că nu au comenzi), iar toate companiile se bazează pe creşterile de preţ pentru realizarea bugetelor. Pe fondul stabilităţii cursului valutar leu/euro rezultatele companiilor arată chiar foarte bine, în creştere.
Numai cei din energie o duc mai prost, cu cash-flow-ul, având în vedere că statul a plafonat preţul la gaze şi energie, dar nu le plăteşte la zi compensările.
Chiar dacă economia va încetini, realizarea bugetelor prin creşterile de preţuri ajută companiile să nu treacă la restructurări şi să înceapă să dea oameni afară. Şi nici nu se taie salariile în valoare nominală, ca în criza din 2008/2009.
Dar având în vedere că creşterile salariile, acolo unde s-au operat, sunt sub inflaţie, în realitate salariile reale sunt tăiate. Dar bine că nu sunt tăiate în valoare nominală.
Războiul din Ucraina, inflaţia şi acum creşterea dobânzilor vor duce inevitabil la scăderea economiilor occidentale, ceea ce va afecta şi economia României. Activitatea economică în zona euro este la cel mai scăzut nivel din ultimele 17 luni, iar economiştii îşi revizuiesc prognozele economice în sens negativ. Ţările occidentale – SUA şi Europa – încă mai au resurse să rămână pe linia de plutire, iar toată lumea speră să nu intre în recesiune.
Dar paradoxal, Lawrence Summers, unul dintre cei mai cunoscuţi economişti americani, spune că reducerea inflaţiei, care a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, se poarte face doar prin recesiune, creşterea şomajului, adică darea oamenilor afară, şi chiar creştere de taxe.
În acest sens, să vedem cum va rezista economia şi companiile din România atunci când vom avea scădere economică (să sperăm că nu vom avea şi noi recesiune) şi când nu va mai fi inflaţie şi creşteri de preţuri.
