Zilele trecute, Academia Română a găzduit lansarea unei cărţi al cărei titlu – „Proiectele miniere. Evaluarea din perspectiva dezvoltării durabile“ – nu se anunţa în niciun fel atractiv dincolo de cercul specialiştilor în materie.
Şi totuşi, cea mai mare parte a numerosului public prezent la eveniment nu avea nicio legătură cu mineritul. Erau acolo cercetători din economie, profesori universitari, bancheri, ziarişti, scriitori, studenţi, critici literari. Poate că principala forţă de atracţie a fost anunţul că însuşi preşedintele Academiei, profesorul Ionel Haiduc, va prezenta cartea. Mai departe poate că a contat şi mărturisirea academicianului Haiduc, că abia după ce a citit cartea şi i-a înţeles valoarea şi utilitatea a consimţit să-i semneze prefaţa şi s-o prezinte public la lansare. A venit însă, apoi, şi momentul autorului cărţii, Nicolae Bud. Un inginer preocupat de multă vreme de bogăţiile din subsolul ţării, doctor în ştiinţe tehnice şi doctor în economie. El a subliniat, apăsat, că nu vom putea avea parte, în România, de o dezvoltare durabilă dacă nu vom învăţa să privim altfel comorile noastre uitate: mineralele utile din subsol. Mai cu seamă că astfel de bogăţii sunt redescoperite astăzi ca factor vital al economiei globale.
I-am citit cartea. Dacă titlul nu pare atractiv, cele 265 de pagini, care se înşiră între două coperţi cartonate, sunt atractive de la primele rânduri. Citându-l pe dascălul său din anul întâi de facultate, profesorul Aurelian Simionescu, care spunea că „Oamenii au trăit şi vor trăi cât timp soarele le va asigura o natură favorabilă vieţii, iar ei, la rândul lor, vor căuta în pământ, tot mai adânc, pentru a scoate la lumină mineralele utile“, autorul ne asigură că după atâţia ani lucrurile nu s-au schimbat. Doar că, astăzi, societatea românească ştie prea puţin despre bogăţiile sale din subsol.
Meritul cel mai important al cărţii lui Nicolae Bud este tratarea temei alese în contextul dezvoltării durabile a României. Sau, mai exact, în legătură directă cu dezvoltarea durabilă. Şi cu creşterea economică sustenabilă. În 2000, după câţiva ani de recesiune, creşterea noastră economică plecase la drum cu două locomotive: exporturile şi investiţiile. Dar acumulări au adus cu deosebire investiţiile în comerţ şi în construcţii. S-a investit şi în industrie. Dar nu cât a fost nevoie. Şi nu în domeniile în care profitul vine mai încet, dar poate fi cu atât mai durabil. În minerit bunăoară.
Nicolae Bud a înţeles în profunzimea lor şi, totodată, în actualitatea lor aspectele esenţiale ce privesc politica minieră ca locomotivă a creşterii economice. Şi, pe bună dreptate, acordă o însemnătate deosebită industriei miniere în creşterea numărului de locuri de muncă în special şi în dezvoltarea durabilă a ţării în general.
Tranziţia noastră de la economia de comandă la piaţa liberă a fost grea. Nu rareori au intervenit momente de confuzie gravă, dominate de romantism economic ori de excentricism utopic. La un moment dat, s-au intensificat insistenţele ca industria minieră să fie redusă la minimul posibil. Nicolae Bud face o analiză realistă şi sugerează o nouă gândire în domeniu, înscrierea lucrurilor în noua normalitate spre care tinde lumea şi spre care ar trebui să tindă şi societatea românească.
Cartea este discursul unui intelectual. Al unui intelectual public. Şi deschizând un dosar, acela al cerinţei de a i se turna României o nouă bază pentru o creştere economică sănătoasă, într-un ciclu lung, într-un proces de dezvoltare durabilă, vede un loc distinct al industriei miniere în acest dosar. Şi atrăgând atenţia că minerit nu înseamnă numai cărbune. Dar înseamnă o contribuţie solidă la dezvoltarea durabilă a multor ţări, pe baza ştiinţei şi a tehnologiei. Noi, în materie de tehnologie, nu suntem între ţările avansate. Dar putem înainta pe acest drum. Important este să avem ţinta: dezvoltarea durabilă. Şi o strategie de înaintare către această ţintă. Cartea lui Nicolae Bud vede şi ţinta, şi strategia. Cred că merită nu doar citită. Merită să fie studiată. Căci poate fi un punct de plecare către noi orizonturi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
