Conformarea fiscală voluntară constituie un pilon important al sistemului de administrare fiscal, dar şi un indicator al gradului de maturizare a economiei. Colectarea sumelor reprezentând impozite şi taxe se bazează într-o mare măsură pe gradul de conformare voluntară a contribuabililor, pe modul în care aceştia acţioneaza atât în ceea ce priveşte stabilirea corectă a cuantumului acestor sume, cât şi în ceea ce priveşte plata acestor obligaţii la termenul prevăzut de lege.
Comportamentul contribuabililor în ceea ce priveşte stabilirea şi plata obligaţiilor fiscale depinde de factori precum nivelul de impozitare, sistemul fiscal de administrare, nivelul de educaţie financiară. Dacă în ceea ce priveşte nivelul de impozitare, putem spune că lucrurile sunt la un nivel destul de acceptabil (exceptând bineînteles impozitarea pe muncă), legat de sistemul de administrare şi partea de educaţie financiară mai sunt multe lucruri de îmbunătăţit.
Conform datelor publice existente, în semestrul I al anului trecut România înregistra un grad de conformare voluntară la plata obligaţiilor fiscale de 85.5%, oarecum similar celui înregistrat în anul 2019.
Măsurile de reformă întreprinse în ultimii ani de către ANAF, în special cu privire la implementarea soluţiilor de digitalizare a relaţiei cu contribuabilii, şi aici amintim fişierul standard de control pentru scopuri fiscale (SAF-T), sistemul RO e-factura, sistemul e-transport, au scopul de creştere a gradului de colectare, atât printr-o imbunătăţire a gradului de conformare voluntară prin eficientizarea proceselor de administrare fiscală, cât şi prin crearea unui cadru mai eficient de identificare şi combatere a fenomenului de frauda şi evaziune fiscala. Desigur, dincolo de aceste măsuri care vizeaza un nivel mai macro al economiei, nu trebuie neglijate elemente simple precum crearea unor aplicaţii digitale care să permită oricarui contribuabil, indiferent de mărime, un access facil la contul său de plătitor şi plata obligaţiilor fiscale, care pot contribui în mod semnificativ la stimularea disciplinei contribuabililor în ceea ce priveşte plata obligaţiilor fiscale. Un exemplu pozitiv îl reprezintă modul de comunicare cu ANAF asigurat prin intermediul spaţiului virtual (SPV) care contribuie în mod substantial la asigurarea unei interacţiuni eficiente între contribuabil şi autorităţi.
Un sistem simplu şi eficient de administrare şi colectare a obligaţiilor fiscale, un mecanism care să permită rambursarea rapidă a sumelor de TVA, asigurând astfel resursele financiare necesare constituie puncte absolut valide şi extrem de importante în crearea unui cadru favorabil unei îmbunătăţiri a conformării voluntare şi bineînţeles a gradului de colectare.
De asemenea, amnistia fiscală are un rol important în stimularea conformării voluntare, deşi aici trebuie foarte multă precauţie, pentru că astfel de măsuri trebuie să rămână absolut excepţionale şi izolate în timp, altfel perspectiva unei amnistii la un anumit interval de timp putând crea un efect invers conformării voluntare.
Activitatea de inspecţie fiscală are în prezent un rol mai mult coercitiv în ceea ce priveşte colectarea obligaţiilor fiscale. În acest sens, o importanţă deosebită o are rolul activ al autorităţii fiscale în ceea ce priveşte îndrumarea contribuabililor cu privire la interpretarea şi aplicarea corectă a legislaţiei fiscale. Acest rol se poate exercita inclusiv în cadrul inspecţiilor fiscale, dar cu precădere înaintea efectuării controalelor fiscale, astfel încât să se evite potenţiale acţiuni litigioase.
În prezent există foarte mai multe mijloace prin care autorităţile fiscale îşi pot exercita rolul activ de îndrumare şi asistenţă a contribuabililor, cele mai uzuale fiind soluţiile fiscale anticipate şi procedura generală de asistenţă a contribuabililor.
Creşterea complexităţii tranzacţiilor şi dinamica modificărilor legislative fiscale reprezintă provocări majore atât pentru contribuabili, care trebuie să stabilească în mod corect obligaţiile fiscale datorate, cât şi pentru autorităţi, care trebuie să asigure un cadru corespunzător de impunere şi colectare a impozitelor şi taxelor. Tocmai de aceea devine din ce în ce mai evident faptul că rolul activ prin care autorităţile trebuie să raspundă nevoii de îndrumare/asistenţă din partea contribuabililor trebuie să evolueze, altfel existând riscul unei colectări necorespunzatoare a obligaţiilor fiscale.
Existenţa unei proceduri simple prin care orice contribuabil poate avea acces la asistenţă din partea autorităţii fiscale poate contribui semnificativ la o creştere a conformării voluntare printr-un comportament mult mai adecvat al contribuabililor în ceea ce priveşte stabilirea şi plata obligaţiilor fiscale. De asemenea, trebuie avut în vedere şi rolul organismelor profesionale independente în modernizarea şi îmbunătăţirea cadrului legal şi procedural care să asigure o interpretare şi aplicare corespunzătoare, clară şi predictibilă a legislaţiei fiscale.
Educaţia financiară, ca parte integrantă din spectrul mai larg al educaţiei civice, constituie o componentă definitorie a comportamentului contribuabililor în relaţia cu autorităţile fiscale şi tocmai de aceea, aceasta ar trebui să constituie o zonă de permanentă preocupare în cadrul oricărei strategii de îmbunătăţire a gradului de colectare printr-o conformare voluntară corespunzătoare. Există foarte multe modele de strategii şi programe promovate de instituţii şi organizaţii internaţionale şi implementate cu succes în state din Uniunea Europeană.
Există foarte multe modele de strategii şi programe promovate de instituţii şi organizaţii internaţionale şi implementate cu succes în state din Uniunea Europeană. Asadar nu trebuie sa reinventam roata ci autoritatile fiscale pot sa ajusteze modelele de buna practica care si-au dovedit deja succesul.
