• Leu / EUR4.7260
  • Leu / GBP5.3065
  • Leu / USD4.2193
Opinii

Cristian Hostiuc, ZF: În public şi la televizor, liderii PSD se luptă cu toată forţa cu băncile, pe care le acuză că nu vor dezvoltarea României. În realitate, guvernul PSD se împrumută tot mai mult de la bănci pentru a plăti salariile şi pensiile, cu un cost pe care urmează să-l plătească şi nepoţii noştri

Autor: Cristian Hostiuc

31 mar 2019 3591

În public şi la televizor liderii PSD, unii dintre ei membri ai guvenrului, cum ar fi ministrul finanţelor Eugen Teodorovici, se luptă cu băncile şi cu bancherii, pe care îi acuză că nu plătesc profit în România, că vând creditele neperformante în afară, că nu dau credite, că practică dobânzi mari şi că, de fapt, nu vor dezvoltarea României.

Miercuri, Ministrul Finanţelor a ieşit pe piaţa externă pentru a vinde titluri de stat în valută şi pentru a face rost de bani pentru buget.

Ministerul Finanţelor a împrumutat într-o singură zi 3 miliarde de euro, dintre care 1,15 miliarde de euro pe 7 ani, pentru care trebuie să plătească o dobândă de 2,13% pe an, 500 de milioane de euro pe 15 ani la o dobândă de 3,65% pe an şi, în premieră, 1,35 miliarde de euro pe 30 de ani, cu o dobândă de 4,65% pe an.

Pentru împrumutul de 30 de ani vor plăti şi nepoţii noştri!

O datorie care va fi plătită de nepoţi. Ministerul Finanţelor a împrumutat o sumă record de 3 mld. euro de pe pieţele externe, din care 1,35 mld. euro pe 30 de ani la o dobândă de 4,65% pe an

În aprilie, Ministerul Finanţelor a anunţat că vrea să împrumute de la bănci 3,62 miliarde de lei de pe piaţa internă, după ce în martie a împrumutat 2,827 miliarde de lei.

Ministerul Finanţelor are nevoie de tot mai mulţi bani pentru a finanţa deficitul bugetar din 2019 şi a refinanţa datoriile care ajung la scadenţă în 2019.

De când a venit la putere, în 2012, PSD a majorat datoria statului, internă şi externă, lei şi valută, de la 191 miliarde de lei la 330 miliarde de lei la finalul lui 2018.

Pe componente, datoria în lei, adică toate titlurile Ministerului de Finanţe vândute în lei, a crescut de la 74 miliarde de lei, la 153 de miliarde de lei, în euro a crescut de la 19 miliarde de euro, la 28,3 miliarde de euro, iar în dolari a crescut de la 5,4 miliarde de dolari la 6,9 miliarde de dolari.

În 2018, Ministerul Finanţelor a plătit dobânzi de 12,4 miliarde de lei (echivalentul a 3 miliarde de euro), din care 6,8 miliarde de lei pentru datoria internă, şi 5,6 miliarde de lei pentru datoria externă.

Ce este pozitiv la această creştere a datoriei statului este că guvernul a majorat scadenţa împrumuturilor, ridicând o presiune care exista pe datoria României, care era preponderent pe termen scurt. De asemenea, ponderea datoriei în lei a crescut de la 42% la 49%.

Din 2012 încoace, PIB-ul a crescut de la 562 de miliarde de lei la 940 de miliarde de lei, adică un plus de 67%.

Datoria statului a crescut cu 72%.

Masa salarială, care este formată din totalitatea salariilor din economie şi a taxelor şi contribuţiilor aferente acestora, a crescut din 2012 încoace de la 43,7 miliarde de euro la 80,3 miliarde de euro, adică o creştere de 83%.

S-au mai redus decalajele. Masa salarială a României a crescut cu 85% faţă de anul 2007, până la 80 mld. euro în 2018. Cel mai scăzut nivel al masei salariale de 42,8 mld. euro a fost înregistrat în 2009, la debutul crizei

Creşterile salariale şi de pensii date de PSD au fost finanţate din împrumuturi interne şi externe, de la băncile care sunt în România, dintre care 80% sunt unităţi ale unor grupuri internaţionale şi de la băncile străine.

Împrumutul de 3 miliarde de euro luat la finalul lunii martie a fost intermediat de City, Erste (care deţine BCR), ING, JP Morgan, cea mai mare bancă americană, şi Societe Generale, care deţine BRD.

Într-un raport dat imediat după atragerea acestui împrumut de 3 miliarde de euro de pe piaţa externă, analiştii Băncii Transilvania remarcă faptul că la împrumutul pe 7 ani, dobânda obţinută de Ministerul Finanţelor este cu doar 13 puncte procentuale peste cea plătită de Italia, ţară membră a euro, pe aceeaşi scadenţă.

Dar analiştii băncii spun că aceste împrumuturi externe ar fi mai bine să fie folosite pentru investiţii productive (n.r.- nu pentru a finanţa plata salariilor şi a pensiilor).

Graficul de mai jos arată cum scad investiţiile productive în România faţă din cele din zona euro.

Problema nu este că guvernul se împrumută de pe piaţa externă sau piaţa internă, ceea ce este un lucru bun pentru că menţine România în atenţia investitorilor, ci dobânzile pe care trebuie să le plătească Ministerul Finanţelor.

Este adevărat că Ministerul Finanţelor, la împrumutul de 3 miliarde de euro a obţinut dobânzi mai bune faţă de cât şi-a propus: 2,1%, faţă de 2,35% la împrumutul pe 7 ani, 3,65%, faţă de 3,85% la împrumutul pe 15 ani, respectiv 4,65%, faţă de 4,9% la împrumutul pe 30 de ani.

Poate ar fi putut să obţină şi dobânzi mai bune dacă liderii PSD, în frunte cu ministrul finanţelor şi cu Darius Vâlcov, consilierul premierului şi eminenţa cenuşie a programului economic al PSD, nu ar fi avut această retorică împotriva băncilor şi nu ar fi ieşit cu celebra ordonanţă 114 (taxa pe lăcomia bancară), care a declanşat cel mai mare scandal de pe piaţa financiară, guvernul punându-şi în cap pieţele externe, agenţiile de rating şi organismele financiare internaţionale, de parcă ar fi fost singuri pe lume.

Orice guvern al României are nevoie de bănci - atât de cele care operează intern, cât şi de băncile externe - pentru a trăi mai bine, şi nu mai rău, cum a fost pe vremea lui Ceauşescu.

Ce rost a avut OUG 114, venită peste noapte şi fără niciun fel de consultare?

După 3 luni, acelaşi guvern a modificat ordonanţa, reducând taxa bancară şi nuanţând-o în funcţie de condiţiile din piaţă.

Dacă OUG 114 ar fi fost discutată înainte, poate Ministerul Finanţelor ar fi obţinut dobânzi mai bune atât la lei, cât şi la euro de la bănci.

Gândiţi-vă că numai la o scădere a dobânzii pe 30 de ani de la 45% la 4,15%, înseamnă o economie de 202,5 milioane de euro, adică două spitale, sau 40 de şcoli, sau 100 de grădiniţe.

Dar Teodorovici şi Vâlcov nu plătesc aceste dobânzi din buzunarul lor, ci din buzunarul vostru şi al nepoţilor voştri. 

Băncile şi bancherii de-abia aşteaptă ca Teodorovici şi Vâlcov să iasă la televizor cu ordonanţe de genul OUG 114 sau cu declaraţii războinice pentru a cere dobânzi mai mari.

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7260
Diferență: 0,0233
Ieri: 4.7249
Azi: 4.2193
Diferență: -0,1136
Ieri: 4.2241
Azi: 5.3065
Diferență: 0,2645
Ieri: 5.2925
Azi: 4.2262
Diferență: 0,0947
Ieri: 4.2222