Economia României este conectată puternic la cea europeană şi mondială, aspect reflectat inclusiv de faptul că cele mai mari companii care activează pe plan local sunt multinaţionale. Din acest considerent, reglementările fiscale internaţionale trebuie analizate cu atenţie atât de autorităţi, cât şi de mediul de afaceri, şi aplicate conform tratatelor din care România face parte. Cele mai recente şi mai importante iniţiative din această sferă aparţin Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi sunt cuprinse în acordul semnat în 2021 de aproape 140 de ţări din întreaga lume, inclusiv România.
Acordul obţinut după ani de negocieri va reprezenta cu siguranţă un moment de referinţă în fiscalitatea internaţională, o bornă care ar trebui să delimiteze vechiul sistem fiscal, neuniform la nivelul jurisdicţiilor fiscale, de noul sistem, care să asigure un mecanism de impozitare aşezat pe principii similare, la nivel mondial.
Reforma OCDE este axată pe doi piloni, respectiv realocarea parţială a drepturilor de impozitare către statele din care sunt obţinute veniturile şi impunerea unui impozit minim pe profit la nivel mondial de 15%. Pentru implementarea la nivel de jurisdicţii, OCDE a publicat un set de norme la finalul anului trecut, însă doar pentru pilonul II (impozitul minim), astfel încât acesta să fie aplicabil din 2023. Pilonul I, care vizează distribuirea impozitelor pe profiturile marilor companii în pieţele sursă, se pare că mai are de aşteptat, din cauza sprijinului politic scăzut de care se bucură iniţiativa în SUA.
Uniunea Europeană a preluat imediat recomandările organizaţiei pentru pilonul II şi a publicat un proiect de directivă care stabileşte modul în care principiile ratei efective de impozitare de 15% vor fi aplicate în ţările UE şi un set comun de norme privind modul de calcul al acestei rate. Reglementarea vizează grupurile mari (cu cifra de afaceri de peste 750 de milioane de euro anual), atât naţionale, cât şi internaţionale, cu societatea-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.
Pilonul I, care iniţial a fost conceput ca o formă de taxare a economiei digitale, ar urma să se aplice companiilor cu o cifră de afaceri globală de peste 20 de miliarde de euro şi o profitabilitate de peste 10%. Mai exact, un sfert din profitul care depăşeşte acest prag se va aloca jurisdicţiilor din care se obţin veniturile (cu excepţia ţării de rezidenţă fiscală). Frânarea acestui demers ar putea avea consecinţe importante pe piaţa europeană, dat fiind că forma finală a iniţiativei a fost conturată la iniţiativa SUA, care a condiţionat aplicarea ei de renunţarea la taxa digitală în ţările în care aceasta a fost aplicată unilateral (de exemplu, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, Austria). Pe fondul evoluţiilor recente, CE a anunţat că va publica o propunere de directivă cu privire la realocarea drepturilor de impozitare în vara acestui an, iar ţările europene care aplică taxa digitală şi-au luat măsuri de precauţie în cazul unui potenţial blocaj.
Totodată, continuarea demersurilor pentru implementarea pilonului I este foarte importantă pentru succesul acordului în sine, dat fiind că cei doi piloni au fost negociaţi la pachet.
Pentru România, cel mai tangibil impact al reglementărilor privind impozitul minim pe profit global ar putea fi restrângerea regimului de impozitare aplicabil microîntreprinderilor, astfel încât mai multe dintre acestea să intre sub incidenţa impozitului pe profit de 16%. În caz contrar, România ar pierde taxe, deoarece companiile multinaţionale taxate în România cu 1% pe venit vor plăti oricum potenţiala diferenţă până la 15% din profit în statul de rezidenţă a societăţii mamă.
De altfel, ministrul român al Finanţelor a declarat că România pregăteşte implementarea rapidă, de la 1 ianuarie 2023, a directivei privind impozitul minim pe profit.
Implementarea de către România a iniţiativelor OCDE este cu atât mai importantă în contextul deschiderii negocierilor de aderare anunţate recent de organizaţie. Ţara noastră participă deja de câţiva ani în structurile de lucru ale OCDE, iar în 2016 a devenit stat asociat al proiectului BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) privind combaterea erodării bazei de impozitare şi a transferului profiturilor. Însă, în prezent, ţara noastră are doar posibilitatea să implementeze recomandările OCDE, păstrând anumite particularităţi, dar după aderarea la organizaţie va putea să participe activ la discuţiile pe baza cărora sunt stabilite politicile economice aplicabile în statele membre şi chiar să le influenţeze.
Dan Bădin şi Bogdan Barbu sunt Parteneri Servicii Fiscale, Deloitte România
Această opinie a fost publicată în catalogul Top 1.000 cele mai mari companii din România, anuar aflat la ediţia a V-a şi care vorbeşte despre liderii de business din România, companiile care reprezintă 45% din cifra de afaceri totală din economie
