• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Opinii

Educaţia economică – ghidul dezvoltării şi antidotul populismului

Opinii primite la redacţie

Educaţia economică – ghidul dezvoltării şi antidotul populismului

Autor: Cosmin Marinescu

19.10.2022, 10:24 186

M-am alăturat iniţiativelor Băncii Naţionale a României şi comunităţii bancare, pentru a marca importanţa esenţială a educaţiei financiare, având în minte nevoia unei educaţii economice cu rol de activ societal, axat pe trei direcţii convergente şi cu temeiuri interdependente: cetăţeanul, mediul de business şi decizia de politică economică.

Pe linia acestor direcţii, pentru a rezuma exigenţele minimale, ar fi ideal ca cetăţeanul să se poată feri singur de populismul financiar, mediul de business să facă strategii de succes iar decidenţii să facă politici economice sustenabile, gândind dincolo de ciclurile electorale.

În continuare, mesajul adresat participanţilor la conferinţa “Educaţia financiară şi sistemul bancar” – 18 octombrie 2022, în deschiderea dezbaterilor, alături de Guvernatorul Băncii Naţionale a României şi Ministrul Educaţiei:

“Mă bucur să fiu astăzi alături de dumneavoastră, pentru a marca, împreună, un nou pas în efortul nostru comun de a aduce în prim plan importanţa educaţiei economice şi financiare.

Felicit Banca Naţională a României pentru iniţiativa de a promova atât nevoia de dezvoltare a competenţelor financiare în societate, cât şi proiectele de succes ale comunităţii bancare dedicate creşterii nivelului de educaţie financiară.

Obiectivul de dezvoltare a educaţiei financiare beneficiază deja de Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, însă implicarea mea nu ţine doar de aceste raţiuni instituţionale, prin calitatea de consilier al Preşedintelui României pe probleme de politici economice.

Pentru mine este şi o profesiune de credinţă, asumată de-a lungul celor 25 de ani de activitate universitară la Academia de Studii Economice, din convingerea că ideile economice sănătoase trebuie să devină forţa motrice a dezvoltării noastre ca ţară, idei fundamentate onest şi aplicate consecvent în decizii, afaceri şi în politica economică.

Doamnelor şi domnilor,

Poate părea surprinzător că vorbim în continuare despre nevoia de educaţie economică şi financiară, după trei decenii în care am trăit de toate: tranziţie economică, reforme, crize, aderare europeană. Sunt 30 de ani în care economia şi societatea au evoluat semnificativ, însă trebuie să fim conştienţi că schimbări şi reforme vom face continuu, şi de acum înainte, în educaţie, sănătate, economie sau administraţie.

Una din lecţiile economice elementare pe care o prezint studenţilor mei, de la primele cursuri, spune că „nimic nu este gratuit” – „there is no free lunch”, că orice are un cost, pentru oricine, mai devreme sau mai târziu, indiferent ce alegem, ca opţiuni individuale sau decizii politice.

Însă, considerat poate banal, acest adevăr simplu este deseori ignorat, cu consecinţe profunde pentru decizii esenţiale. De prea multe ori întâlnim opinii şi comportamente care par să spună că educaţia este gratuită – pentru că şcolile sunt gestionate în general de stat, că mediul natural este gratuit – pentru că este al tuturor, sau chiar pacea este gratuită – pentru că beneficiem de securitate, fără să fi simţit războiul.

De aceea, înainte de a vorbi despre bani, despre cum să îi gestionăm, avem nevoie să ştim mai întâi despre costurile alegerilor noastre şi efectele lor asupra unora sau asupra tuturor, nu doar ca efecte directe, ci şi indirecte, şi nu doar pe termen scurt, ci şi pe termen lung.

Este important să cunoaştem, de exemplu, că inflaţia nu vine de la sine, ci este rezultatul unor decizii. Şi să înţelegem de ce realitatea globală a inflaţiei actuale, extrem de dureroasă în prezent, este de fapt nota de plată pentru politicile monetare şi bugetare din pandemie, politici de tip „whatever it takes”, prin care statele lumii au căutat să salveze economia de criza pandemiei, prin multiplicarea masei monetare şi deficite bugetare fără precedent în ultimele decenii. Şi la acestea se adaugă acum spirala inflaţionistă a războiului şi a unei crize energetice severe, potenţată şi de obiectivele verzi.

Pe linia acestor exemple, merită să privim educaţia financiară dincolo de orizonturile de funcţionare cotidiană a sistemului financiar-bancar, dincolo de sfera de business şi reglementare care ţine de dobânzi, curs valutar, prime de asigurare sau cotaţii bursiere.

Vă propun să privim educaţia financiară ca activ societal care urmează trei direcţii convergente şi cu temeiuri interdependente: cetăţeanul, mediul de business şi decizia de politică economică.

Suntem datori să privim educaţia financiară şi în sensul său mai larg, ca educaţie economică ce ascute simţul realităţii pentru cetăţeanul informat, care ghidează acţiunea umană pe calea optimizării, în sensul antreprenorial al calculelor cost-beneficiu, instrumentul de altfel indispensabil pentru progresul societăţii umane.

Însă acest tip de educaţie de conştientizare economică are mai puţină legătură cu sistemul de învăţământ formal, şi mai mult cu principiile economiei de piaţă şi etosul antreprenorial, cu valorile psiho-sociale şi culturale naţionale, sau cu logica practică a disciplinei financiare trăită şi învăţată mai degrabă în familie, nu doar predată în şcoală.

Şi revenind la cele trei direcţii, pentru a rezuma exigenţele minimale, ar fi ideal ca cetăţeanul să se poată feri singur de populismul financiar, mediul de business să facă numai strategii de succes iar decidenţii să facă politici economice sustenabile, gândind dincolo de ciclurile electorale.

Stimaţi invitaţi,

Trăim vremuri în care crizele se suprapun şi se potenţează reciproc, schimbă paradigme şi accelerează transformări sociale şi economice greu de anticipat, dar şi de valorificat în plan strategic.

Este bine să vrem şi să avem răspunsuri clare şi imediate la crize, însă nu oricum şi cu orice preţ. În prezent, costurile redresării post-pandemie sunt dublate de efectele războiului, de explozia preţurilor la energie şi materii prime, de inflaţia severă şi schimbările climatice. Din câte vedem, avem încă paşi consistenţi de parcurs pentru a putea vorbi din nou despre stabilitate şi predictibilitate economică.

Privind către anul 2023, perspectivele economice sunt în continuare grevate de incertitudine, de unde şi diverse anticipări recesioniste. Semnalele anului trecut de revenire a marilor economii au fost anulate, practic, prin efectele războiului asupra sectorului energetic şi la nivelul unor lanţuri cheie de aprovizionare în economia mondială.

Prognozele de creştere economică pentru 2023 au fost retrogradate destul de puternic. Fondul Monetar Internaţional şi OCDE estimează pentru Zona Euro şi SUA creşteri economice modeste, de sub 1%, care confirmă fragilitatea economiilor şi îndeamnă la măsuri adecvate, bazate pe prudenţă, echilibru şi responsabilitate onestă pentru viitor.

De aici şi nevoia de a cunoaşte realitatea din spatele cifrelor, fie şi numai dacă ne raportăm la ratele persistente ale inflaţiei actuale, atât de dureroase pentru categoriile sociale cu venituri mici şi fixe, cum sunt pensiile, de fapt, pentru marea parte a pensionarilor României.

Dincolo de situaţia de securitate, economia va deveni în perioada următoare, dacă nu chiar este deja, spaţiu de afirmare pentru diverse agende strategice, obiectiv de rezilienţă şi sursă de luptă anti-criză.

În acest context, dezbaterile generate de mediul financiar, însoţite de soluţii şi mijloace de acţiune, sunt cât se poate de binevenite, pentru că pot surprinde educaţia financiară pe fiecare din cele trei direcţii, a cetăţeanului, a mediului economic şi a deciziei politice legitime.

Doamnelor şi domnilor,

Educaţia financiară reprezintă mijlocul indispensabil pentru a urmări consecvent obiective naţionale esenţiale, precum creşterea susţinută a intermedierii financiare, dezvoltarea competitivă a pieţei de capital şi consolidarea unui sistem de asigurări sustenabil în România.

Privind mai adânc în viitor, avem răspunsuri de dat şi în raport cu provocările revoluţiei digitale, când activele şi monedele digitale vor forţa reinventarea, antreprenorială, a instituţiilor financiare actuale. Diversificarea nestăvilită a mijloacelor de investiţii şi tranzacţii poate deveni efect de bumerang pentru lumea financiară aşa cum o ştiam.

Cunosc numeroase proiecte de educaţie financiară derulate de către bănci, asociaţii din mediul financiar şi profesionişti din domeniu. Însă în educaţie, după cum bine ştim, rezultatele nu sunt vizibile imediat, ci necesită consecvenţă, perseverenţă şi inovare.

Este important că actorii din sistemul financiar-bancar folosesc deja interacţiunea cu beneficiarii serviciilor lor pentru a informa şi a educa. Clienţi mai educaţi înseamnă decizii financiare mai bune şi, implicit, creşterea sustenabilă a sectorului, în beneficiul întregii economii.

Comunitatea financiar-bancară a devenit un interlocutor consacrat, activ şi implicat în dialogul cu autorităţile. Am convingerea că modul în care este întreţinut acest dialog reprezintă, în egală măsură, şi o sursă valoroasă de formare şi informare, pentru toţi cei implicaţi.

Merită să fie continuate aceste iniţiative, îmbogăţite continuu cu noi abordări, care să extindă şi să capaciteze audienţa, pentru a consolida rezultatele bune de până acum. Sperăm ca aceste exemple de succes, precum cele promovate astăzi cu sprijinul Băncii Naţionale a României, vor deveni tot mai numeroase.

Stimaţi invitaţi,

Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9005
Diferență: -0,0388
Ieri: 4.9024
Azi: 4.4823
Diferență: 0,4279
Ieri: 4.4632
Azi: 5.4945
Diferență: -0,0382
Ieri: 5.4966
Azi: 4.9076
Diferență: 0,102
Ieri: 4.9026