Opinii

FED anunţă un program de finanţare de 2.300 mld. dolari pentru a reporni economia, FMI pune pe masă 8 mld. euro pentru susţinerea IMM-urilor. Ce face Guvernul României şi ce resurse financiare are cu adevărat? Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, recunoaşte prăbuşirea încasărilor bugetare şi marea problemă a finanţării deficitului şi a promisiunilor făcute

FED anunţă un program de finanţare de 2.300 mld....

Autor: Cristian Hostiuc

09.04.2020, 16:50 2542

♦ FED - Banca Centrală Americană - a anunţat joi un nou program de finanţare de 2.300 miliarde dolari, prin care să susţină companiile şi să readucă la viaţă economia, blocată de criza coronavirusului.

♦ În Marea Britanie, Banca Angliei a găsit soluţia pentru finanţarea statului, împrumutând direct guvernul de la Londra pentru cheltuielile suplimentare pe care le va face. 

♦ În România, BNR acordă linii de finanţare băncilor şi a deschis posibilitatea de a cumpăra titluri de stat, dar de pe piaţa secundară, nu direct cele emise de Guvern.  

♦ FMI a anunţat că deblochează o sumă de 8 mld. de euro, bani care vor fi folosiţi pentru a oferi garanţii din Fondul European de Investiţii (FEI), parte din grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI). Acest lucru va permite fondului european de investiţii să emită garanţii speciale pentru a stimula băncile şi alţi creditori să ofere lichidităţi pentru cel puţin 100.000 de IMM-uri europene şi pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus

 

În România, Guvernul Orban a luat până acum 2 măsuri concrete: şomajul tehnic, care va însemna o sumă între 8 şi 10 miliarde de lei, adică două miliarde de euro.

Pe de altă parte, a anunţat că va da garanţii pentru susţinerea IMM-urilor de 5 miliarde de lei, care poate ajunge până la 15 mld. lei ( peste 3 mld. euro).

Această sumă nu este efectivă, ci doar o promisiune, şi puţine companii se vor încadra în ea.

A treia măsură este pachet de facilităţi fiscale, respectiv posibilitatea amânării unor plăţi sau bonificaţii pentru impozitul pentru profit - 5% în cazul companiilor mari, 10% în cazul IMM-urilor.

Capacitatea Guvernului Orban este extrem de redusă din punct de vedere financiar, bugetul de stat este în aer, după ce încasările s-au prăbuşit, iar cheltuielile au explodat.

Conform estimărilor ZF, în aprilie, care va fi o lună moartă din punct de vedere economic, România pierzând 500 mil. euro pe zi din business, deficitul bugetar va ajunge între 4-5 mld. euro, de la 800 mil. euro, cât era prevăzut în Buget.

Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, a recunoscut joi pentru prima oară, într-o intervenţie la postul de televiziune Realitatea Plus, că bugetul este extrem de încordat şi problema este finanţarea lui.

”Am spus că este nevoie de o reevaluare a cheltuielilor bugetare. În contextul acestei rectificări bugetare, unde avem o creştere a cheltuielilor doar după câteva săptămâni, de aproape 12-13 miliarde de lei şi o scădere a veniturilor în jur de 20 de miliarde de lei sau chiar mai mult, deficitul creşte semnificativ. Problema nu este doar că deficitul creşte, ci că acesta trebuie finanţat. Tot spun asta şi repet: când promitem 1.000 de lei sau 2.000 de lei, trebuie să-i dăm. Asta e problema cu finanţare deficitului, că noi promitem doar pe hârtie. În acest context, este clar că trebuie să reevaluăm practic acele sectoare sau acea parte a bugetului cu cheltuieli mari să vedem dacă putem să le amânăm pentru 2021. Cele mai mari cheltuieli din buget sunt asistenţă socială şi cheltuielile de personal", a spus Cîţu.

Bugetul României este extrem de rigid, respectiv 80% din cheltuieli sunt aproape fixe, pentru plata salariilor, pensiilor şi asistenţei sociale.

Ca o soluţie, se discută şi intrarea personalului bugetar în şomaj tehnic, pe modelul 2 săptămâni la muncă, 2 săptămâni în şomaj tehnic. 

În şomaj tehnic, un angajat care are mai mult decât salariul mediu brut pe economie - 5200 de lei - va lua numai 75%. Cei care au salariul brut sub salariul mediu brut pe economie şi sunt trimişi în şomaj tehnic îşi vor lua banii integral, ca înainte.  

Problema este că acest deficit trebuie acoperit, iar ministerul Finanţelor se împrumută extrem de greu de pe piaţa internă.

Cu excepţia băncilor cu capital românesc, băncile din România care au în spate grupuri financiare internaţionale, nu s-au aruncat la achiziţia de titluri de stat.

Toate ţările mari ale lumii - SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, au anunţat pachete de salvare a economiilor, şi mai ales a IMM-urilor, care sunt cele mai afectate, de mii de miliarde de dolari şi de sute de miliarde de euro.

Pe plan extern, România se poate împrumuta fie de pe piaţa externă, unde accesul în perioade turbulente este mai redus, fie de la creditorii internaţionali, FMI, Banca Mondială, Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiţii, BERD.

De la FMI, România nu poate accesa în acest moment decât o linie de 1 miliard de euro, întrucât poziţia externă, respectiv deficitul de cont curent şi plata datoriei externe externe reprezintă o problemă.

România se poate duce către Uniunea Europeană şi către ceilalţi creditori internaţionai.

Problema majoră, respectiv criza adevărată, va interveni atunci când carantina sanitară se va încheia - la mijlocul lunii mai în cazul României - iar companiile şi angajaţii vor trebui să se întoarcă la lucru.

Având în vedere prăbuşirea economiei României la jumătate în numai două luni, nu toate companiile vor avea de lucru, şi nu vor putea să îşi ţină angajaţii, le vor reduce salariile şi vor da afară.

Companiile mari, în marea lor majoritate multinaţionale, deja au oprit investiţiile şi nu mai operează majorări salariale.

Economia României este extrem de polarizată, cele mai mari 1.000 de companii, din care 85% sunt multinaţionale, deţin 47% din cifra de afaceri totală din economie, iar restul de 540.000 companii - microîntreprinderi, mici şi mijlocii, se bat pentru 53% din economie.

IMM-urile româneşti vor fi cele mai lovite, având în vedere că nu sunt capitalizate, au trăit pe credit furnizor, nu au bani să îşi ţină angajaţii şi nici nu au pieţe de desfacere.

Companiile mari au practic poziţii de monopol şi au suficiente resurse financiare să poată traversa criza.

În criza anterioară, de acum 10 ani, 700.000 de angajaţi şi-au pierdut locul de muncă şi 150.000 de companii au intrat în insolvenţă şi în faliment.

Băncile vor amâna plata ratelor bancare pentru companiile afectate de criză, dar întrebarea va fi ce se va întâmpla după, având în vedere că business-ul acestora nu va reveni la nivelul de dinainte de criză.

Estimările indică că business-ul îşi va reveni gradual, iar în varianta cea mai fericită s-ar putea ajunge, dacă nu există revenirea pandemiei, la 70% din cifra de afaceri de dinainte până la finalul anului.

După aceea, va urma o perioadă la fel de tulbure, între 2 şi 5 ani, până când business-ul va reveni la nivelul de la finalul lui 2019, cel mai bun an economic din istoria României.

În 2019 cifra de afaceri totală a depăşit 350-360 mld. euro, iar PIB-ul a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie, de peste 220 mld. euro.

Veniturile angajaţilor români vor fi afectate, primele estimări indicând o scădere între 30 şi 50%.

În Top 1000 companii mari lucrează aproape 1 mil. români, iar aici reducerile vor fi mai mici, dar în IMM-uri lucrează 3 mil. români, care vor fi loviţi în plin.

Pentru mulţi întrebarea va fi nu cu cât îi va scădea venitul, ci dacă va mai avea un job.

Primele estimări indică că România va avea peste un milion de şomeri interni, la care se vor adăuga peste un milion de români care lucrează în afară şi care îşi vor căuta un loc de muncă în România.

Deja suntem în criză economică, care se va accentua tot mai mult în lunile următoare. Pentru Guvern, dincolo de haosul sanitar, problema rămâne scăderea încasărilor bugetare, explozia deficitului şi mai ales cum va fi finanţat.