Opinii

Fondurile UE: este necesara o redefinire a misiunii lor

Fondurile UE: este necesara o redefinire a misiunii lor
18.10.2009, 23:15 19

Utilizarea fondurilor europene a devenit o obsesie in Romania;este asa si in alte tari nou-intrate in Uniune (NMSs), mai ales inconditiile unei recesiuni extraordinar de severe. Desi am maiabordat aceasta chestiune in paginile ZF, doresc sa aduc accentenoi, impuse de derularea crizei.

Intelegerea traditionala porneste de la destinatia curenta afondurilor: modernizare rurala (ceea ce include banii pentruajutarea fermierilor), dezvoltarea infrastructurii, programe decompetitivitate si protectia mediului. De aici extragem efectulasupra bugetului public, care in conditii de folosire la maximum arinsemna o suplimentare a resurselor bugetare (si deci acheltuieilor posibile) nete de peste 3% din PIB anual (avand invedere ca trebuie sa scadem contributia Romaniei la bugetul UE).Prin urmare, daca s-ar accesa aceste fonduri in conditii optime,ele ar exercita o functie contraciclica, un efect pozitiv, inexecutia bugetara. Adica, ar contracara impactul nevoii deconsolidare fiscala/bugetara, care a determinat in Romania si inalte tari ce nu apartin zonei euro taieri masive de cheltuielifinantate din resursele proprii si imprumutabile ale bugetuluipublic. Aceasta taiere de cheltuieli fiind o diferenta esentialafata de tarile unde se practica activismul bugetar pentru atenuareaefectelor crizei.

Dar functia contraciclica evocata mai sus se cuvine sa fiejudecata intr-un context mai larg. Deja se vorbeste despreprobabilitatea unei crize fiscale in economii avansate si numeroaseeconomii emergente. Economiile avanasate vor avea de suportat inanii ce vin influenta asupra datoriei publice (a serviciului ei), acheltuielilor bugetare ce se fac pentru sustinerea sistemelorbancare, ca si a unor sectoare industriale. In prezent seimagineaza planuri de "exit" (iesire din situatia de injectiimasive de lichiditate de catre banci centrale si deficite bugetarede cca 6%, ca medie, la nivelul UE in 2009), in timp ce datoriilepublice sunt estimate a creste puternic in anii ce vin (si caurmare a imbatranirii populatiei). Iar la un moment dat, daca se vaincerca prevenirea inflatiei inalte, cresterea dobanzilor va fiinevitabila - ceea ce va creste substantial serviciul datorieipublice. De aici va rezulta un efect de evictiune major pe piataeuropeana, pe cea internationala, a creditului, care va lovi ineconomii emergente, in cele care fac apel la impumuturi pentru a-sifinanta deficitele externe. Inlantuirea aceasta de efecte va fiafectata si de faptul ca bancile sunt si vor fi mai prudente inacordarea de credite.

Economiile emergente din Europa se incadreaza in categoria celorcare sunt amenintate de o mare criza fiscala. Spre deosebire deeconomii asiatice, unde se economiseste foarte mult (si fiindca canu exista aranjamente de asistenta sociala ca in tarile europene,SUA, Canada, Australia etc) si unde motorul cresterii esteexportul, tarile nou-intrate in Uniune au fost si sunt dependenteputernic de finantarea externa. Modelul lor de crestere, indus inprincipal de logica functionarii Uniunii (de piata financiaraunica, deschiderea totala a contului de capital!!), a insemnatimport masiv de capital, care nu s-a orientat automat catredezvoltarea capacitatii de rambursare a datoriei externe (astatului sau a sectorului privat). Criza a provocat o caderebrutala a finantarii externe, care a condus si la o scaderedramatica a incasarilor bugetare. Criza economica nu numai ca punein discutie acest model, dar modifica radical contextul siperspective pentru evolutia NMSs. Potentialul lor de crestere afost diminuat si deficitele externe nu vor mai putea fi deanvergura celor din anii trecuti. Costul creditului va fi mai inaltpentru multi ani de acum inainte. Aceasta inseamna ca ele trebuiesa economiseasca mai mult, pentru a-si finanta din resurse proprii,mai mult, investitiile. Vedem cat de importanta devine utilizareafondurilor europene ca un mijloc de a suplimenta economisireainterna intr-o perioada (ce va dura) de mare ananghie pentrubugetul public. Fondurile UE ar contribui si la atenuareapresiunilor izvorate din nevoia de a nu permite deficitelorbugetului public sa ramana la un nivel nesustenabil, pe termenmediu si lung. Ele ar facilita considerabil operatiunea deconsolidare bugetara in masura in care accesarea lor ar usuraajustarea unor cheltuieli - prin intermediul unei functii decompensare (echivalenta, partial, celei contraciclice). Drept esteca se ridica problema cofinantarii, care pare sa mareasca -intr-oprima faza-deficitul bugetar. Dar cofinantarea poate fi relaxata(pana la disparitie) ca o conditie. Ar interveni totodataimportante efecte de antrenare ce ar afecta pozitiv incasarilebugetului.

Fondurile UE ar putea fi utilizate si pentru sustinereasistemelor bancare in NMSs, mai ales cand pietele financiare localeisi dezvaluie imperfectiuni in mod flagrant. De aceea am sugeratinfiintarea si sustinerea cu fonduri europene a unei entitatifinanciare destinate creditului rural (intrucat bancile locale auun apetit foarte redus de a se implica in aceasta activitatea). Sicapitalizarea suplimentara a CEC si Eximbank poate fi inclusa inaceasta schema de sustinere a economiei locale in conditiile defunctionare atat de precara a pietelor financiare. Argumente caaceste doua banci nu ar folosi resursele cu care sunt dejainzestrate (deci ca nu ar avea nevoie de o suplimentare acapitalului) nu schimba esenta problemei. In plus, o astfel de nouamisiune a utilizarii fondurilor UE ar ajuta la trecerea la un altmodel de crestere economica.

In opinia mea, Romania, alaturi de alte tari nou-intrate in UE,trebuie sa promoveze in Consiliul European, in Parlamentul Europeanideea unei redefiniri a utilizarii fondurilor europene - in raportcu efectele (ce nu sunt conjuncturale) crizei economice. Intrucatsimplificarea procedurilor de accesare a fondurilor, operata decatre Comisie, nu mi se pare suficienta. Aceasta redefinire estesensul scrisorii pe care am adresat-o presedintelui Juan ManuelBarroso si comisarului Joaquin Almunia la finele lui septembrie -cafost ministru de finante al Romania si, pana recent,europarlamentar.

Daniel Daianu este profesor de economie, fosteuroparlamentar si ministru al finantelor

AFACERI DE LA ZERO