• Leu / EUR4.9297
  • Leu / GBP5.7419
  • Leu / USD4.6851
Opinii

Întărirea reţelei româneşti la Bruxelles

Întărirea reţelei româneşti la Bruxelles

Autor: Dan Luca

11.10.2013, 11:29 313

Reţeaua românească la Bruxelles merită consolidată, şi asta nu numai în perspectiva anului 2019, când vom fi la cârma Uniunii Europene pentru şase luni, ci pentru că e o chestiune de interes naţional. Nu poţi cuprinde bogăţia de informaţie în materie de politici europene - şi în consecinţă nu poţi dobândi influenţă pe măsură – dacă nu ai un sistem de vase comunicante între Parlament, Comisie, Consiliu, autorităţile naţionale şi sectorul privat - din România şi din cel reprezentat la Bruxelles.

O reţea funcţională este de nepreţuit căci componentele reţelei îşi cresc fiecare influenţa prin cooperare: altfel lucrează un europarlamentar când cunoaşte interesele industriale ale ţării sale în detaliu, altfel lucrează Reprezentanţa când e informată la rându-i de posibile mişcări noi în cadrul Comisiei Europene sau în Parlamentul European, altfel înţelege industria să se mobilizeze când primeşte semnale de la reprezentanţii noştri de la Bruxelles că urmează o reglementare în domeniul sectorial cu pricina, ş.a.m.d. Aşadar, reticenţa colaborării nu îşi are locul, mai ales în contextul în care exemplele europene de reţele de succes, că vorbim de reţeaua germană, poloneză, spaniolă sau olandeză, ca să numim câteva, ne arată că se poate, şi că România are numai de câştigat din acest joc informal dar bine organizat.

Începuturile unei reţele bruxelleze româneşti sunt deja marcate, singura chestiune râmâne consolidarea şi dilema "curtatului": cine merge şi curtează pe cine, români activi din instituţii şi sectorul privat să meargă spre Reprezentanţă, comisar, europarlamentari, sau invers? Opinia noastră e că acest dialog trebuie dus în ambele sensuri: dacă avem de câştigat din unirea forţelor, am greşi să nu începem din mândrie să ne coordonăm serios în ecuaţia politicilor europene.

Avem nevoie de cât mai mulţi români conştienţi de interesul naţional şi de perspectiva europeană, şi mai avem nevoie de un dialog cât mai structurat între Bucureşti şi Bruxelles. Acest dialog poate fi la nivel de industrii, la nivel de brand-sectorial de exemplu (IT-ul românesc şi energia românească sunt deja prezente în oraş), dar şi îmbunătăţit inter-instituţional: depăşirea barierelor de comunicare dintre interesele româneşti e un pas important înainte, căci lucrurile sunt mai simple decât par în jocul european: ne ridicăm împreună rapid, sau mult mai greu separat.

Cine dă semnalul de reînnoire şi de avânt? În primul rând, nu trebuie pierdută oportunitatea constituită de anul european 2014: alegeri pentru Parlamentul European şi alegerea ulterioară a comisarilor europeni (iar aici să ne gândim la ce portofoliu să aspirăm: energie, mediu, societate informaţională?). Candidaţii pentru PE şi cei care vor apărea pentru executivul european au şi rolul de a readuce temele europene pe agenda publică internă, la locul meritat: să nu uităm că 75% din legislaţia aplicabilă în România vine de la Bruxelles. Iar ca să influenţezi legislaţia europeană cum se cuvine, ai nevoie de o reţea funcţională în oraş. Să ne mişcăm aşadar, accelerat, în acestă direcţie.

 

Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj.

 
Cele mai citite ştiri
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9297
Diferență: 0,2297
Ieri:
Azi: 4.6851
Diferență: -1,1228
Ieri:
Azi: 5.7419
Diferență: 0,8536
Ieri:
Azi: 5.0142
Diferență: 0,5051
Ieri: