Opinii

Mihaela Mitroi, PwC România: Greierele sau furnica? E nevoie de amândoi pentru o creştere economică diversificată şi sustenabilă

Mihaela Mitroi, PwC România: Greierele sau furnica? E...

După o vară tumultoasă, la capătul multor negocieri, dezbateri, calcule şi declaraţii, avem în sfârşit un nou Cod Fiscal. Este rodul a peste doi ani de muncă a specialiştilor fiscali din Ministerul de Finanţe şi din mediul de afaceri.

Orice s-ar spune despre actualul text, noul Cod Fiscal este în multe privinţe cu mult mai bun decât precedentul. Fie şi doar pentru faptul că lămureşte anumite chestiuni sau termeni de care practica fiscală românească s-a tot lovit în ultimii 10 ani. În plus, textul pune cap la cap toate modificările intervenite în decursul acestui deceniu, de când este în vigoare Codul Fiscal, adoptat în decembrie 2003. Fie şi pentru atâta lucru, noul Cod Fiscal este un mare câştig pentru mediul de afaceri.

De asemenea, noul Cod Fiscal oferă o perspectivă de relaxare fiscală în România, prin adoptarea unui calendar de reducere sau eliminare a unor impozite şi taxe, începând cu reducerea TVA la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi apoi eliminarea promisă a supra-accizei, a impozitului pe construcţii speciale şi reducerea impozitului pe dividende, care ar trebui să se producă din 2017.

Este poate pentru prima dată când avem anunţat un astfel de plan etapizat de relaxare fiscală ce pare credibil. După cum ştim, un rol important în economie îl joacă aşteptările consumatorilor şi agenţilor economici. Având în faţă perspectiva unei relaxări fiscale treptate, începând cu reducerea TVA, măsură ce va duce la încurajarea consumului, investitorii vor căpăta mai multă încredere să demareze noi proiecte, îndeosebi cele legate de evoluţia piaţei internă. De asemenea, consumatorii aflaţi într-o perioadă de deflaţie, creştere salarială reală, dobânzi bancare foarte scăzute şi reduceri de taxe, se vor simţi încurajaţi să achiziţioneze bunurile de folosinţă îndelungată sau să facă renovările locuinţelor pe care poate că le-au amânat în ultimii 6-7 ani. Aşa se face că, în absenţa unui eveniment extern cu puternic impact negativ, ar trebui ca în 2016 România să continue creşterea economică, pe fondul acestei relaxări fiscale şi a revenirii susţinute a consumului.

Nu pot însă să nu remarc faptul că viziunea fiscală a decidenţilor politici a favorizat câştigurile pe termen scurt prin reducerea TVA, ceea ce se va simţi imediat în buzunarul consumatorilor, în dauna variantelor cu bătaie mai lungă care vizau eliminarea unor taxe şi impozite ce inhibă investiţiile.  Vedem că investiţiile în economia naţională, atât cele private, cât şi cele publice, au avut o dinamică negativă în ultimii doi ani. Politica fiscală ar fi putut fi folosită pentru a le impulsiona.

S-a demonstrat cu ocazia precedentelor măsuri curajoase de încurajare a economiei luate de autorităţi, aşa cum a fost reducerea CAS cu 5% în toamna trecută, pe care eu personal am susţinut-o dintotdeauna, că economia a reacţionat pozitiv. Nu doar că în 2015 nu ne-am confruntat cu o scădere a încasărilor bugetare, dar economia a creat şi aproape 100.000 de noi locuri de muncă, potrivit datelor Ministerului Muncii. Aceste noi locuri de muncă au însemnat totodată o creştere economică mai susţinută şi au compensat scăderea veniturilor bugetare prin reducerea CAS. Vorbim deci de un cerc virtuos.

Putem fi la fel de încrezători că măsurile fiscale de încurajare a investiţiilor (ca de exemplu eliminarea taxei pe construcţiile speciale, a supra-accizei şi reducerea impozitului pe dividende) ar avea de asemenea un impact pozitiv asupra economiei, iar pe termen mediu se vor traduce chiar în venituri bugetare mai ridicate.

Acesta este un moment foarte bun pentru ca România să ia acele măsuri fiscale care nu doar că pot dinamiza economia, dar îi pot imprima şi un nou model de creştere. Pentru a avea o creştere economică diversificată şi sustenabilă, ideal ar fi să stimulăm în aceeaşi măsură atât consumul cât şi investiţiile. Iar pentru aceasta trebuie o doză de curaj şi de încredere în economia naţională. Prin urmare, revenind la întrebarea din titlu, avem nevoie atât de greieri, cât şi de furnici.

Mihaela Mitroi este Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO