Anul 2011 va fi din punct de vedere economic un an de tranziţiede la stabilizarea scăderii economice la o creştere economicăfiravă, care se va înregistra poate în 2012. Din păcate, România nua învăţat nimic din greşelile trecutului.
Astfel, ca şi anul trecut, şi-a fundamentat pentru 2011 un bugetbazat pe o previziune foarte optimistă a creşterii economice de1,5% (anul trecut previziunea pentru 2010 era de 1,3%). Estimări lafel de optimiste se observă atât pe partea de venituri, cât şi pepartea de cheltuieli. Astfel, pentru 2011 se constată o estimare decreştere a veniturilor bugetare de aproximativ 15%, a veniturilorbugetului consolidat de aproape 7%, iar a veniturilor din TVA deaproximativ 18%.
Cum vor creşte încasările din TVA dacă nu există nicioperspectivă de relansare a consumului? În viziunea optimistă aguvernului, cheltuielile bugetului consolidat vor înregistra în2011 o scădere de aproape 2,1 puncte procentuale din PIB (încondiţiile în care s-a anunţat o creştere a salariilor cu 15%),ceea ce nu s-a reuşit în 2010 cu toate că salariile bugetarilor auscăzut cu 25%, iar numărul lor s-a redus.
Este o "filozofie bugetară" nerealistă, care nu are legătură cuposibilităţile şi realităţile economice ale României şi care s-aaplicat şi anul trecut. Din perspectiva acţiunilor întreprinsepentru realizarea unei corecţii a deficitului bugetar de 2,4% dinPIB - trecând peste faptul că este destul de greu de atins acestobiectiv - anul următor va fi asemănător cu anul 2010. Astfel, cucertitudine vom asista la introducerea de noi impozite sau noimajorări de impozite, noi şocuri fiscale (a mai rămas cota unică),la disponibilizări sau poate chiar la reduceri salariale în cazulbugetarilor (deşi s-a anunţat o creştere de 15%, în partea a doua aanului e posibil să avem o reducere a acestora sau alte măsuri caresă compenseze această creştere), la eliminarea sau la reducereacuantumului unor drepturi pe linia securităţii sau asistenţeisociale.
Şi în 2011 vom asista la revizuiri ale prognozelor optimiste şilipsite de credibilitate din partea FMI, aşa cum s-a întâmplat înultimul timp. Să nu uităm că până acum FMI deja a revizuit înscădere creşterea economică a României pentru 2011 de la 5,1% la1,5%. Asemănător s-a întâmplat şi cu previziunea pentru anul2010.
În prima parte a anului viitor vom asista la o nouă revizuire înscădere a prognozei privind creşterea economică, probabil undeva înjurul lui zero. De asemenea, o altă revizuire va avea ca obiectţinta de deficit bugetar, acesta neputând scădea sub 5% din PIB în2011.
La sfârşitul acestui an, ponderea datoriei publice în PIB va fiîn jur de 38%, iar pentru anul 2011 sigur vom depăşi pragul de 40%şi ne vom apropia probabil de 45%, ceea ce va zdruncina încredereapieţelor în sustenabilitatea finanţelor publice. În 2011, serviciuldatoriei publice va fi de aproape 14 mld. euro, cu mai mult de 12%decât în 2010, iar statul va prefera în continuare variantarostogolirii datoriei, în timp ce, din punctul de vedere alstructurii datoriei publice pe maturităţi, o mare parte a acesteiava fi pe termen scurt.
Nevoia de finanţare a statului se va manifesta pregnant şi în2011 şi va fi satisfăcută fie pe baza "concubinajului" cu FMI, fiede pe piaţa internă. Ţinând cont că finanţarea de pe pieţele dinafară nu ne este la îndemână, probabil se va manifesta o creştere aefectului de evicţiune de pe urma căruia vor profita băncile.
Statul se va împrumuta şi la anul preponderent pe termen scurtdeoarece pe termen lung băncile percep dobânzi mai mari. Astfel,sunt şanse mari ca anul viitor creditarea să nu fie reluatădeoarece băncile au o aversiune mare faţă de risc în aceastăperioadă şi vor prefera să-şi plaseze în continuare resursele încreditarea statului şi nu a sectorului privat, în pofida efortuluiBNR de a asigura o lichiditate mare pe piaţă. În schimb, BNR vaface eforturi mari pentru a menţine stabilitatea cursului deschimb, cu efecte benefice indirecte asupra băncilor care au oexpunere foarte mare pe creditele în valută.
Menţinerea motorului creditării la un nivel de avarie se varăsfrânge negativ asupra consumului, investiţiilor, pieţeiimobiliare sau sectorului construcţiilor.
Consumul, unul dintre principalii piloni ai creşterii economicedin trecut, nu va putea fi relansat în 2011 deoarece economia nu-şiva reveni. Ţinta de inflaţie stabilită de BNR pentru 2011 nu va fiatinsă, iar puterea de cumpărare se va deteriora în continuare. Deasemenea, veniturile populaţiei şi ale companiilor au scăzut în2010 şi probabil vor scădea şi în viitor, creditarea, aşa cummenţionam anterior, nu se va înscrie pe un trend crescător,majorarea TVA şi a celorlalte impozite se va mai resimţi şi înviitor asupra consumului, iar eventualele creşteri de impozite vorlăsa şi mai puţini bani la dispoziţia consumatorilor.
Investiţiile vor fi şi ele sacrificate în anul viitor însperanţa că ne vom încadra în ţinta de deficit. Instabilitateafiscală, lipsa de responsabilitate fiscală, caracterulimpredictibil al politicii fiscale şi bugetare, necorelareaacestora cu politicile monetare, nepornirea creditării, absorbţiaîntr-o mică măsură a fondurilor europene au reprezentat şi vorreprezenta şi la anul motive suficiente pentru ca investiţiile sănu înregistreze o creştere.
Pentru omul de rând, anul 2011 nu va aduce nimic nou faţă de2010, va fi un an în care vom trăi la fel de "bine". Va fi un an lafel de greu ca anul care se încheie pentru cea mai mare parte apopulaţiei, chiar şi în cazul improbabil în care vom înregistra ouşoară creştere economică.
Populaţia va suporta în continuare factura crizei economice, vasuporta noi majorări de impozite, reduceri de venituri, creşteri depreţuri, pentru ca România să se încadreze într-o ajustare drasticăde deficit bugetar, de la nivelul de 6,8% la 4,4% din PIB.
Dan Armeanu este prof. univ. dr. la Facultatea deFinanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din Academia de StudiiEconomice, Bucureşti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
