Opinii

Pledoarie pentru folosirea corectă a datelor statistice

Opinia statisticianului

Pledoarie pentru folosirea corectă a datelor statistice

Autor: Tudorel Andrei

17.02.2020, 19:25 842

Trăim într-o lume în care suntem înconjuraţi şi, aş zice, chiar într-o măsură importantă, dominaţi de informaţie. Deschidem televizorul şi suntem miraţi, fascinaţi sau dimpotrivă indignaţi de informaţie. Citim pe site-uri cele mai diverse ştiri, care ne pot aduce un plus de informaţii sau, pur şi simplu, le citim pentru trecerea timpului. Indiferent de mediul de informare, ştirile sunt de interes general sau sunt ştiri care interesează numai anumite comunităţi. Tot aşa cum sunt ştiri care circulă în spaţiul public, într-una sau pe parcursul mai multor zile, sau sunt ştiri care nu trezesc nici un interes. Datele oferite de statistica oficială din fiecare ţară, la rândul lor,  pot  fi  transformate  sau  în  multe cazuri chiar disimulate cu repeziciune, într-un scop anume sau din dorinţa de vizibilitate, în ştiri de presă. În plus, astfel ştirea poate genera dispute, implicit controverse. În societatea modernă statistica oficială are multiple oportunităţi. Dacă în secolul al XIX –lea statistica oficială a fost folosită în cea mai mare măsură ca instrument de colectare şi agregare a datelor care să fie folosite de guvernele naţionale pentru dezvoltarea de politici publice, astăzi statistica are obligaţia de a oferi statisticile pe care le produce tuturor utilizatorilor, după aceleaşi reguli, indiferent de poziţia ocupată de aceştia în ierarhia societăţii. Statistica oficială devine astfel, instrument de monitorizare şi de evaluare a performanţelor societăţii. Datele oferite de statistică, nu de puţine ori, sunt folosite în dezbateri politice şi/sau publice, pentru a proba evoluţia pozitivă sau negativă din mediul economic sau social. La nivel european, statistica oficială este bine reglementată şi este supusă unor rigori ştiinţifice bine stabilite. Cadrul de reglementare metodologică este acelaşi pentru toate ţările, dar fiecare organizaţie naţională face propriile eforturi pentru identificarea celor mai potrivite surse de date statistice care să armonizeze calitatea, costurile şi eficienţa obţinerii acestora ţinând seama de reducerea, pe cât posibil, a eforturilor din partea celor care oferă informaţiile primare. Procesul de diseminare a datelor statistice este, la rândul lui, bine reglementat şi monitorizat în conformitate cu cerinţele sistemului statistic european (SSE). SSE se bazează pe Codul de bune practici care reglementează întregul proces statistic de culegere, prelucrare şi diseminare a datelor statistice, cu obligativitate pentru toate ţările UE.

Comunicarea datelor statistice, în funcţie de nivelul de dezvoltare a ştiinţei şi a culturii statistice este un atribut esenţial în statistica oficială modernă. Din rea voinţă, din înţelegerea greşită a datelor statistice sau din dorinţa de a fi implicat în conţinutul informaţiei, folosind date statistice pot fi generate adevărate evenimente, uneori şocante. În cele ce urmează, voi descrie un mecanism simplu de creare, cu intenţie sau fară intenţie, a unei ştiri false, folosind eronat date statistice. O personalitate dintr-un domeniu de activitate, credibilă în faţa unei comunităţi bine definite, primeşte din partea colaboratorilor, câteva date statistice pentru caracterizarea domeniului său de activitate (să presupunem că acesta este turismul, mai exact pentru evaluarea numărul de turişti străini care vizitează România). Folosind câteva date statistice, autorul ajunge la o concluzie, după părerea mea stupefiantă, iar pentru a spori interesul în vizualizarea articolului recurge la un titlu, prin care se generează suspiciuni asupra corectitudinii datelor publicate de statistica oficială, chiar dacă aceasta depăşeşte notabil conţinutul articolului. În acest caz, concluziile eronate pot fi uşor demontate prin simpla analiză a veridicităţii cifrelor statistice care apar ca suport în formularea concluziilor. Voi începe cu cifra statistică în jurul căreia se realizează întreaga argumentare, numărul de turişi străini pentru România, prezentat în articol, de 1,7-1,8 milioane, care în prezentarea autorului este atribuit statisticii oficiale. Aşa cum vom arăta în cele ce urmează, aceasta este departe de cea oferită de autor. Pe scurt, cifra prezentată de autor este eronată, aceasta neîncadrându-se în limitele de mai sus, fiind în realitate, conform datelor oficiale prezentate prin comunicatul de presă al oficiului de statistică, în număr de 2,8 milioane turişti străini. Diferenţa dintre cifra statistică oferită de statistica oficială şi cea folosită de autor este una semnificativă, cu un milion mai mare sau, în termeni relativi, cu aproape 40% mai mare decât cea invocată de autor. Pentru comparaţie, autorul recurge la datele greşit identificate pentru Bulgaria, de peste 10 milioane de turişti străini, şi Ungaria, de 15 – 18 milioane. Prin compararea valorii eronate, în cazul României, cu valorile, deasemenea eronate,  ale celorlalte două ţări vecine, autorul trage concluzia cum că ar fi “Deci, o problemă la numărare”. Pare un silogism corect, dacă nu analizăm valoarea de adevăr a premiselor, în cazul nostru corectitudinea datelor statistice. În acest sens, găsesc oportun să luăm pe rând fiecare dată statistică menţionată mai sus, pentru cele două ţări. Numărul de turişti străini în cazul Bulgariei nu este cel invocat, ca fiind de 10 milioane, ci, conform datelor publicate pe site-ul statisticii oficiale din Bulgaria (https://www.nsi.bg/en) şi pe cel al  Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat/web/main), numărul turiştilor străini se cifrează în realitate la 3458 mii persoane, o valoare de aproape trei ori mai mică decât nivelul indicat de autor. Cele 10 milioane de turişti străini, atribuiţi Bulgariei de către autor se regăsesc în realitate, cu un rând mai jos, în seria de date Eurostat, în dreptul Cehiei, sau cu un rând mai sus, dar cu o aproximaţie ceva mai mare, în dreptul Belgiei. A doua informaţie statistică, cea referitoare la numărul de turişti străini care vizitează Ungaria, este, de asemnea, eronată. Potrivit site-ului Oficiului de statistică de la Budapesta (http://www.ksh.hu/?lang=en), acest indicator indică 5945 mii persoane, valoare pe care o regăsim şi pe site-ul Eurostat. Singura estimare care s-ar plasa în jurul valorilor specificate de autor reprezintă, în realitate, numărul total de turişti, autohtoni şi străini, care este de 7,8 milioane persoane, în cazul Bulgariei, acesta fiind cu 64% mai mic decât al României (12,8 milioane în 2018) şi în schimb cu un milion mai mic decât cel al Ungariei.

Pentru a încheia într-o notă optimistă, precizăm că turismul a contribuit la formarea PIB al României în anul 2017 cu peste 2.8%, nu foarte departe de contribuţia unei ramuri de tradiţie în ţara noastră, agricultura. Aceasta este o valoare care, cu siguranţă, îl va mulţumi, într-o bună măsură, chiar şi pe autorul articolului care m-a inspirat în această prezentare a unui mecanism prin care se poate genera o ştire falsă.

PS. Din respect pentru publicaţie şi autorul ştirii nu am menţionat informaţii referitoare la aceştia.

 
 
AFACERI DE LA ZERO