Opinii

Proiectul euro trebuie susţinut în România pentru a nu ajunge să ne întrebăm ca grecii la ce ne foloseşte euro sau Uniunea Europeană dacă nu ne aduce prosperitatea promisă

Autor: Cristian Hostiuc

07.07.2015, 17:42 1572

„Înainte să vedem ce am câştigat şi ce am pierdut în cei 10 ani de la tăierea celor patru zerouri din coada leului, haide să ne amintim cum a fost la lansarea Leului Greu în 2005 (puteţi să vedeţi filmul pe www.zf.ro). A fost cel mai frumos eveniment făcut de ZF şi este al treilea cel mai important eveniment pentru România de după 1989, după NATO şi intrarea în Uniunea Europeană. Şi nu ar trebui să uităm acest lucru.

Până la adoptarea euro, leul greu este moneda noastră, este moneda europeană convertibilă, de care trebuie să fim mândri.

Acum, noi, Ziarul Financiar, împreună cu BCR, care ne-a susţinut proiectul şi pentru care le mulţumesc, am încercat să vedem ce s-a întâmplat în cei 10 ani cu leul greu prin intermediul a 50 de grafice. Toate graficele le găsiţi în suplimentul pe care l-am realizat şi cred că trebuie să vă uitaţi peste ele, pentru că analizează un deceniu de leu greu.

Suntem mult mai liberi acum, călătorim peste tot şi acest lucru îl puteţi vedea din graficul care arată numărul de plecări în afară. Avem mult mai multe opţiuni, iar acest lucru se vede prin numărul de supermarketuri, care au ajuns un foarte bun instrument de politică monetară (prin controlul preţurilor - n.r). Dar totul are un preţ: suntem datori băncilor pentru această perioadă de creştere economică.

Întrebarea este dacă economia nu ar fi crescut pe credit sau prin investiţii străine, PIB-ul şi salariile s-ar fi dublat, respectiv triplat într-un deceniu?

Am câştigat o economie, dar am pierdut 1,5 milioane de români care au plecat din România în această perioadă.

După 2005 am avut enorm de mulţi bani, într-o perioadă extrem de scurtă, uitaţi-vă la creşterea exponenţială a activelor bancare sau la investiţii, dar i-am folosit mult prea puţin pentru o creştere consistentă a economiei şi a ţării.

Economia a crescut, dar pe insule. Noi aici în Bucureşti suntem deja în zona euro, dar în schimb am pierdut pentru un deceniu foarte multe zone economice din ţară, pe care nu le vom recupera pentru că nu avem o strategie naţională.

Am câştigat o industrie auto şi de IT, dar am pierdut o industrie siderurgică şi metalurgică. Consumul de lapte stagnează, iar cel de carne scade, dar cred că bem mai multă Coca-Cola şi ne hrănim cu Big Mac-uri.

Oricum, pentru orice punct câştigat economic am pierdut câte ceva. Economia este mult mai puternică, şi trebuie să spunem acest lucru, dar nu toată lumea beneficiează de această creştere. Am crescut pe exporturi, mai puţin pe piaţa internă, şi de aceea Polonia este în faţa noastră. Economia a crescut fără o strategie, iar acest lucru se vede. Am crescut din întâmplare şi am devenit mai productivi din necesitatea de a supravieţui în criză şi de a nu pierde total câştigul obţinut în cei patru ani de boom.

Dacă vă uitaţi pe ultima pagină a suplimentului, veţi vedea o comparaţie între România şi celelalte ţări din regiune în ultimul deceniu. Nu stăm deloc rău. Dar am fi putut să facem mai mult.

Vedeţi AICI suplimentul ZF

Oricum, eu aş trece cei zece ani de leu greu şi ce s-a întâmplat în acest interval în categoria evenimentelor mari, pozitive, care au avut loc în România. Iar despre acest lucru ar trebui să vorbiţi mai des şi mai răspicat. Iar portavocea trebuie să fie Banca Naţională.

La zece ani de leu greu aş fi vrut ca demersul nostru de analiză prin aceste 50 de grafice să îl facă Banca Naţională, care dispune de mai multe resurse umane şi financiare.

România are nevoie de o carte albă a leului greu pentru a nu uita lucrurile pozitive care s-au întâmplat în economie şi pentru a explica de ce

s-au întâmplat.

Aniversarea a zece ani de leu greu se intersectează cu criza din Grecia, în care întregul proiect al euro, al monedei unice pentru toate ţările din Europa este pus în discuţie.

Pentru a nu ajunge ca şi românii să pună în discuţie acest proiect, această monedă, ar trebui ca BNR, care benficiază de cea mai ridicată credibilitate, să îl susţină, să îl explice şi să îl apere cât mai bine.

Leul greu a intrat şi a avut o viaţă bună pentru că România a plătit cu austeritatea şi ajustarea din 1998-2003. Întrebarea acum este cine şi cum va susţine euro în România din punct de vedere economic, ca să nu ajungem să ne întrebăm ca grecii la ce ne foloseşte moneda unică sau la ce ne foloseşte Uniunea Europeană, care nu ne-a adus prosperitatea promisă“.

Acest discurs  a fost susţinut la BNR cu ocazia aniversării a 10 ani de la lansarea leului greu

AFACERI DE LA ZERO